În
mod uzual, deschiderea succesiunii se realizează de catre
moştenitori prin adresarea unei cereri în acest sens la un birou
notarial din raza ultimului domiciliu al defunctului.
Aceasta
competenta este prevazuta de lege indiferent daca moştenitorii (mai)
au sau nu domiciliul în aceeasi circumscriptie.(vezi art. 954 Cod
Civil),
Legislatia prevede însa
situatii în care întreaga procedură succesorala se
desfasoară în faţa instanţei de judecată. Şi
în acest caz, instanţa competentă este cea de la
ultimul domiciliu al defunctului, fără posibilitate de
derogare.
De
obicei, succesorii ajung în fata instantei de judecata în momentul
în care, deşi initial aleg calea notariala - aceştia nu
se înţeleg fie cu privire la masa succesorală (bunurile
de împarţit), fie îşi contesta unul altuia calitatea
de moştenitor sau întinderea drepturilor. În acest caz,
notarul este obligat sa suspende procedura şi să trimita parţile
în faţa instanţei de judecată.
Art.
107 din Legea nr. 36-1995 a notarilor publici si a activitatii
notariale prevede in mod expres această situatie:
b)
succesibilii isi contesta unii altora calitatea sau nu se inteleg cu
privire la compunerea masei succesorale si la intinderea drepturilor
care li se cuvin;
c)
mostenitorii sau alte persoane interesate prezinta dovada ca s-au
adresat instantei de judecata pentru stabilirea drepturilor lor;
Pentru
a evita o astfel de situaţie, in parţile pot să se adreseze
direct instanţei de judecată, avand posibilitatea - in
cazul în care ajung la o înţelegere - să încheie
o tranzacţie (un act care consfinţeste acest
acord), instanţa pronunţând o hotărâre conform
acestei înţelegeri.
In
practică, părţile apelează la varianta deschiderii
succesiunii în faţa instanţei de judecată cand
există un numar mare de moştenitori care uneori nici nu se
cunosc intre ei sau se cunosc foarte putin, actele nu sunt
foarte clare, există succesiuni mai vechi nedeschise, iar
succesorii anticipeaza posibilitatea apariţiei unor neîntelegeri.
In acest caz, exista de multe ori teama ca neîntelegerile se
vor ivi in faţa notarului public (obligat in acest caz sa
suspende acţiunea, cum spuneam mai sus) si astfel vor fi
nevoiti sa plateasca atat onorariul si taxe notarului
(sume care ulterior nu se recupereaza), si apoi sa fie nevoiti sa
suporte si cheltuielile unui proces in fata instantei
de judecata.
In
masura in care insa partile se inteleg si toate lucrurile sunt clare,
preferabila este procedura notariala, atat din punct de vedere al
costurilor, cat si al timpului. Daca insa partile considera ca e
necesar sa fie asistate de un avocat pentru apararea drepturilor lor,
exista oricand aceasta posibilitate, in unele circumstante onorariul
catre notar putandu-se chiar reduce.
Actiunea
de partaj in fata instantei de judecata
Prin acţiunea de
partaj succesoral, reclamantul solicită instanţei de
judecată iesirea din indiviziune cu privire la bunurile aflate în
masa succesorală a defunctului, prin împărţirea lor în
natură sau prin echivalent.
Hotărârea
judecătorească de partaj înlocuieşte, cu efect retroactiv,
cota-parte indiviză ideală şi abstractă din bunurile supuse
partajului, cu drepturi exclusive ale coproprietarilor asupra
acestor bunuri, determinate în materialitatea lor.
Cine
poate solicita ieşirea din indivizune? Părţile
procesului
Persoanele
care pot formula cererea de chemare in judecata avand ca obiect
partajul succesoral sunt:
- moştenitorii legali
şi testamentari, universali sau cu titlu universal, succesorii în
drepturi ai coproprietarilor, dar si
-
creditorii personali ai coindivizarilor, însă aceştia din urmă
numai pe calea acţiunii oblice. De asemenea, şi creditorii
succesiunii pot solicita partajul pe calea acţiunii oblice,
aflându-se într-o situaţie similară celei a creditorilor
personali ai succesorilor.
Pentru
că acţiunea de partaj este un act de dispoziţie, toate părţile
trebuie să aibă capacitate deplină de exerciţiu. Persoana lipsită
de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă
(de ex., minorul) trebuie reprezentată de un curator numit
de instanţa de tutelă.
Acţiunea
se formulează în contradictoriu cu ceilalţi copărtaşi ce nu au
cerut ieşirea din indiviziune (care au calitate
procesuală pasivă).
Reclamantul îi va chema în judecată pe toţi moştenitorii, pentru
ca hotărârea pronunţată să le fie opozabilă.
Alte
cereri ce pot fi formulate în cadrul procesului de partaj
Obiectul
partajului succesoral îl constituie, de regulă, numai bunurile
asupra cărora poartă drepturile reale ale defunctului transmise
asupra moştenitorilor.
În
ceea ce priveşte creanţele defunctului şi pasivul succesoral
(datoriile), acestea se transmit divizate către moştenitorii
universali şi cu titlu universal, proporţional cu cota succesorală
a fiecăruia.
În
cadrul partajului se pot formula şi alte cereri, cum ar fi: reducţiunea
liberalităţilor excesive dacă defunctul a făcut acte cu titlu
gratuit care au încălcat rezerva moştenitorului rezervatar; raportul
donaţiilor, dacă defunctul a făcut donaţii fără
scutire de raport; anularea
testamentului sau anularea
certificatului de moştenitor etc.
Aceste
cereri se pot formula şi pe cale separată, însă este in
interesul părţilor, ca ele să fie formulate în cadrul acţiunii
de partaj succesoral pentru rezolvarea unitară a cauzei şi pentru
lichidarea tuturor pretenţiilor reciproce cu privire la averea
succesorală.
Acte necesare
-certificatul
de moştenitor/legatar, daca exista;
-certificatul
de deces;
-actele
de stare civilă ale părţilor pentru a dovedi gradul de rudenie cu
defunctul;
-orice
acte care dovedesc exercitarea dreptului de opţiune succesorală
(de ex., declaraţie notarială de acceptare/renunţare la
mostenire, acte care dovedesc acceptarea tacită a succesiunii, dacă
nu au fost date astfel de declaratii etc.);
-titlurile
de proprietate pentru bunurile care fac parte din masa succesorală
Care
sunt cheltuielile unui proces de partaj?
1. Taxa judiciară de timbru
Taxa
judiciară de timbru se
calculează conform OUG
nr. 80/2013 privind taxele
judiciare de timbru, astfel:
Art.
5
(1) Cererile
în materia partajului judiciar se taxează astfel:
a) stabilirea
bunurilor supuse împărţelii – 3% din valoarea acestora;
b) stabilirea
calităţii de coproprietar şi stabilirea cotei-părţi ce se cuvine
fiecărui coproprietar – 50 lei pentru fiecare coproprietar;
c) creanţe
pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii, născute din
starea de proprietate comună – 3% din valoarea creanţelor a căror
recunoaştere se solicită;
d) cererea
de raport – 3% din valoarea bunurilor a căror raportare se
solicită;
e) cererea
de reducţiune a liberalităţilor excesive – 3% din valoarea
părţii de rezervă supusă reîntregirii prin reducţiunea
liberalităţilor;
f) cererea
de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a
acestuia – 3% din valoarea masei partajabile.
(2) Dacă
cererile în materia partajului judiciar prevăzute de alin. (1) se
formulează în cadrul aceleiaşi acţiuni, aceasta se taxează cu o
singură taxă de 5% din valoarea masei partajabile.
2. Onorariul de avocat - acesta se stabileşte în funcţie de complexitatea cauzei şi de întinderea mandatului dat de client avocatului (redactare şi /sau asistenţă şi reprezentare în instanţă).
3. Alte
cheltuieli implicate de procedura partajului succesoral:
-
onorariul expertului, cand este necesara în desfasurarea
procesului
-
impozitul către stat de 1% din valoarea
bunurilor moştenite, în cazul în care succesiunea
se dezbate la mai mult de 2 ani de la decesul persoanei.
*
Mai
jos gasiti un model de actiune de partaj ce poate fi formulata
si introdusa la judecatorie.
Reamintesc
ca cererea de chemare în judecată se depune la instanţa competentă
să o soluţionze, adică la judecatoria de la
ultimul domiciliu al defunctului (art. 118 CPC), chiar daca alaturi
de capătul de cerere privind partajul sunt formulate şi alte cereri
(reducţiunea liberalităţilor excesive sau revocarea legatului
pentru ingratitudine)
Model de acţiune de partaj succesoral
DOMNULE PREŞEDINTE,
Subsemnatul/subsemnaţii
[...], domiciliat/i în [...], în calitate de reclamant/i, chem/am
în judecată pe pârâţii
-
[...], domiciliat în [...], şi pe
[...],
domiciliat în [...],
solicitandu-va
sa pronuntati o hotărâre prin care să dispuneţi:
1. Ieşirea
din indiviziune asupra
bunurilor aflate în masa de împărţit a defunctului [...], decedat
la data de [...] şi
2.
atribuirea bunurilor către noi, copărtaşii, în funcţie de cotele
succesorale ce vor fi stabilite.
Motivele
acţiunii sunt următoarele:
Motivele
de fapt:
La
data de [...] a decedat [...], cu ultimul domiciliu în [...],
avându-i ca moştenitori pe [...]. [Cf art.
980 din NCPC, în cererea de partaj se vor menţiona obligatoriu
persoanele între care urmează a avea loc partajul , titlul pe baza
căruia acesta este cerut, toate bunurile supuse partajului, valoarea
lor, locul unde acestea se află, precum şi persoana care le deţine
sau le administrează. ]
Astfel:
a)
persoanele între care urmează a avea loc partajul. Se învederează
instanţei cine şi în ce calitate vine la moştenire, indicându-se
gradul de rudenie al reclamantului şi al pârâţilor cu autorul sau
calitatea de legatar. Părţile vin la succesiune în ordinea
claselor de moştenitori, iar soţul supravieţuitor vine în concurs
cu toate clasele de moştenitori, potrivit noului Cod Civil;
b)
se menţionează data decesului defunctului (data
deschiderii succesiunii) şi ultimul său domiciliu, pentru
stabilirea competenţei teritoriale a instanţei;
c)
reclamantul trebuie să demonstreze că a acceptat
succesiunea, menţionând care sunt actele care dovedesc
acest lucru şi, dacă este cazul, poate să
invoce excepţia neacceptării succesiunii de către unul
sau mai mulţi dintre succesibili-pârâ?i.
d)
se indică bunurile care fac parte din masa succesorală şi cum le-a
dobândit defunctul (moştenire, cumpărare, donaţie etc.) precum
si indicarea locului unde se află aceste bunuri şi
în posesia sau administrarea cui se află;
e)
se menţionează valoarea masei succesorale pentru
stabilirea timbrajului în cazul contestării bunurilor, dar şi
pentru efectuarea calculelor necesare, de pildă pentru reducţiunea
liberalităţilor excesive sau pentru raportul donaţiilor (pentru
calculul taxei judiciare de timbru, se face o estimare, urmand
ca taxa de timbru sa se modifice în functie de evaluarea ce se va
face prin expertiză).
f)
se precizează dacă succesiunea este legală şi/sau
testamentară. Dacă există un testament, se indică dacă acesta
cuprinde legate universale, cu titlu universal sau cu titlu
particular, precum şi cotele ce le revin moştenitorilor legali şi
testamentari;
g) dacă se dezbat mai multe moşteniri (succesiuni succesive), acestea se expun în mod cronologic, fiecare autor cu moştenitorii săi, cu cotele respective, si se enumeră bunurile aflate în masa succesorală a fiecărui autor.
g) dacă se dezbat mai multe moşteniri (succesiuni succesive), acestea se expun în mod cronologic, fiecare autor cu moştenitorii săi, cu cotele respective, si se enumeră bunurile aflate în masa succesorală a fiecărui autor.
[Dacă
alături de cererea de partaj succesoral se formulează şi alte
capete de cerere precum anularea certificatului de moştenitor sau
reducţiunea liberalităţilor excesive, acestea trebuie motivate la
rândul lor, în fapt şi în drept.]
Temeiul de drept: Îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. 1143 Cod Civil şi art. 987-995 C. proc. civ. sau art. 1146 Cod Civil, respectiv art. 119 din Legea notarilor publici nr. 36/1995 - daca se formuleaza si cererea de raport al donaţiilor sau de anulare a certificatului de moştenitor.
Probe. Solicit încuviinţarea
următoarelor probe:
a)
înscrisuri:
-certificatul
de moştenitor/legatar daca exista (în caz contrar se depun
certificatul de deces şi actele de stare civilă ale părţilor
pentru a dovedi gradul de rudenie cu defunctul sau copia
testamentului pentru a se stabili calitatea de legatar);
-acte
care dovedesc exercitarea dreptului de opţiune succesorală (de ex.,
declaraţia notarială de acceptare sau de renunţare la moştenire,
acte care dovedesc acceptarea tacită a succesiunii, dacă nu au fost
date astfel de declaratii etc.);
-titlurile
de proprietate pentru bunurile care fac parte din masa succesorală,
de pildă contracte autentice de vânzare-cumpărare, titlul de
proprietate emis în baza Legii nr. 18/1991 etc.;
b)
interogatoriul si/sau martori - pentru a se stabili acceptarea tacită
a succesiunii, bunurile mobile dobândite de autor, bunurile însuşite
de copărtaşi, locul unde se află bunurile şi în posesia sau
administrarea cui se află acestea, îmbunătăţirile aduse
bunurilor succesorale;
c)
expertiza tehnică - pentru identificarea şi evaluarea bunurilor
mobile sau imobile, precum şi pentru formarea de loturi pentru
coindivizari.
Anexez
prezentei cereri înscrisurile arătate în probatoriu şi
chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru în cuantum
de ...... lei, timbrul judiciar în valoare de .......lei.
Semnătura,
Domnului Preşedinte al Judecătoriei.............
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu