luni, 14 decembrie 2020

Angajarea în Romania a cetăţenilor străini (non-UE) (partea a II-a)

Angajarea în Romania a cetăţenilor străini non-europeni, deci care provin dintr-un stat care nu este membru al Uniunii Europene presupune parcurgerea unei proceduri complexe, sensibil diferită faţă de procedura realizată în cazul cetăţenilor UE.


Procedura în sine, ce se realizează într-o perioada mai lunga de timp (1-3 luni) presupune parcurgerea a trei etape diferite înainte de a se ajunge la încheierea unui contract individual de muncă:

1. obţinerea avizului de angajare în muncă de la IGI,
2. obţinerea vizei cu scop de angajare în muncă de la Ambasada României şi
3. eliberarea permisului de şedere al cetăţeanului străin de la IGI.

În această procedură, instituţia abilitata sa ia decizia finală este Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), care are sedii atât în municipiul Bucureşti, cât şi în toate reşedinţele de judeţ ale României.

Însă, este vorba despre o procedură lungă în care vor fi implicate mai multe instituţii publice din România şi din străinătate:

    • Ambasada României din ţara de provenienţă a cetăţeanului străin
    • instituţia publică care emite Certificatul de Cazier Judiciar din ţara de provenienţă a cetăţeanului străin
    • instituţia publică care emite Adeverinţa Medicală din ţara de provenienţă a cetăţeanului străin (care dovedeşte că acesta este apt din punct de vedere medical pentru a fi încadrat în muncă)
    • Oficiul Registrului Comerţului competent, de la sediul social al angajatorului (SRL) din România
    • ANAF competentă, de la sediul social al angajatorului (SRL) din România
    • Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AMOFM) sau AJOFM competentă, de la sediul social al angajatorului (SRL) din România
    • Secţia de poliţie din România, competentă pentru elibererarea de certificate de cazier judiciar pentru persoane juridice – angajatorul (SRL)
    • IGI competentă, de la sediul social al angajatorului (SRL) din România

1.. Etapele procedurii

1.1. OBŢINEREA AVIZULUI DE ANGAJARE ÎN MUNCĂ DE LA IGI

Obţinerea avizului de angajare în muncă de la IGI presupune obţinerea mai multor documente:

– obţinerea Adeverinţei privind forţa de muncă disponibilă pentru locul de muncă vacant de la ANOFM
– publicarea într-un cotidian românesc a anunţului pentru ocuparea postului de muncă vacant
– obţinerea Certificatului Constatator (în formă lungă) de la Oficiul Registrului Comerţului
– obţinerea Certificatului de Atestare Fiscală de la ANAF
- obţinerea Certificatului de Cazier Judiciar (pentru angajator) de la Secţia de Poliţie competentă
– obţinerea Atestatului de Echivalare de la Ministerul Educaţiei-CNRED (numai în cazul cetăţeniilor străini, absolvenţi de studii superioare, care vor fi angajaţi pe un post de muncă vacant, care necesită acest nivel de studii)
– redactarea şi semnarea Curricumul Vitae al cetăţeanului străin (de preferat în format Europass şi bilingv)
– redactarea mai multor acte interne ale angajatorului (Fişa Postului de muncă vacant, Organigrama incluzând posturile de muncă vacante, Procesul-Verbal de selecţie în urma căruia s-a decis angajarea cetăţeanului străin, Oferta fermă de angajare a cetăţeanului străin)

1.2. OBŢINEREA VIZEI CU SCOP DE ANGAJARE ÎN MUNCĂ DE LA AMBASADA ROMÂNIEI
– dovedirea mijloacelor financiare de întreţinere (de obicei, extras de cont bancar) al cetăţeanului străin, pe teritoriul României, calculate la nivelul salariului minim brut garantat din România, pentru întreaga perioadă înscrisă în viză
– obţinerea Certificatului de Cazier Judiciar (pentru cetăţeanul străin) eliberat de autorităţile din ţara de domiciliu/reşedinţă
– obţinerea Asigurării Medicale de Călătorie (pentru cetăţeanul străin), pentru întreaga perioadă înscrisă în viză
– redactarea unei dovezi de reşedinţă temporară (Contract de Comodat, Contract de Închiriere sau Contract de Prestare Servicii Hoteliere) a cetăţeanului străin, pe teritoriul României.

1.ELIBERAREA PERMISULUI DE ŞEDERE AL CETĂŢEANULUI STRĂIN DE LA IGI
– redactarea şi înregistrarea la ITM a contractului individual de muncă, încheiat între firma dvs. (angajatorul din România) şi cetăţeanul străin, prin înscrierea în ReviSal
– obţinerea Adeverinţei Medicale (pentru cetăţeanul străin) care dovedeşte că acesta este apt din punct de vedere medical pentru a fi încadrat în muncă (fie eliberată de un medic din ţara de domiciliu/reşedinţă, tradusă şi legalizată la un notar din România, fie eliberată de un medic de medicina muncii din România)

2. Actele necesare
– xerocopie a Certificatului de Înregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comerţului
– xerocopie a Actului Constitutiv (forma actualizată, dacă este cazul)
– xerocopii ale actelor de proprietate asupra spaţiului în care urmează să devină reşedinţă temporară pentru cetăţeanul străin
– xerocopii ale actelor de identitate ale administratorului firmei angajatoare, respectiv ale cetăţeanului străin (inclusiv viza de muncă): Cartea de Identitate (C.I.) sau Paşaportul
– Certificatul de Cazier Judiciar (pentru cetăţeanul străin) eliberat de autorităţile din ţara de domiciliu/reşedinţă, ÎN ORIGINAL (în limba oficială a ţării respective sau în limba engleză – în România se va efectua traducerea şi legalizarea la notar)
– Adeverinţa Medicală (pentru cetăţeanul străin) care dovedeşte că acesta este apt din punct de vedere medical pentru a fi încadrat în muncă, eliberată de un medic din ţara de domiciliu/reşedinţă, ÎN ORIGINAL (în limba oficială a ţării respective sau în limba engleză – în România se va efectua traducerea şi legalizarea la notar)
– [DOAR pentru cetăţenii străini, absolvenţi de studii superioare, care vor fi angajaţi pe un post de muncă vacant, care necesită acest nivel de studii] Diploma de Licenţă (şi Foaia Matricolă) eliberate de autorităţile din străinătate, ÎN ORIGINAL (în limba oficială a ţării respective sau în limba engleză – în România se va efectua traducerea şi legalizarea la notar)
– Certificatul Constatator (în formă lungă) eliberat de Oficiul Registrului Comerţului, în original.
– Certificatul de Atestare Fiscală eliberat de ANAF, în original
– Certificatul de Cazier Judiciar (pentru angajator) eliberat de Secţia de Poliţie competentă din România, în original
– Adeverinţa privind forţa de muncă disponibilă pentru locul de muncă vacant eliberată de ANOFM, în original.
3. Costurile procedurii
Această procedură presupune plata unor taxe obligatorii care se achită la instituţiile care eliberează documentele. Astfel:
– taxa de obţinere a Certificatului Constatator în formă lungă de la Oficiul Registrului Comerţului (45 Lei)
– taxa de echivalare CNRED, pentru cetăţenii străini, absolvenţi de studii superioare (50 Lei)
– costul publicării într-un cotidian românesc a anunţului pentru ocuparea postului de muncă vacant (cca 20 Lei)
– costuri cu traducerile actelor obţinute în străinătate de cetăţeanul străin şi legalizarea acestora la notariat (diferă de la caz la caz)
– taxa consulară pentru aplicarea Vizei în Scop de Angajare în Muncă în Paşaportul cetăţeanului străin (echivalentul a 100 Euro, pentru lucrătorul permanent sau 25 Euro, pentru lucrătorul sezonier)
– taxa consulară pentru emiterea Permisului de Şedere de către IGI (echivalentul a 120 Euro + 259 Lei).
Aspecte de retinut:
- In situatia in care viitorul salariat are cetățenia unui stat din afara Uniunii Europene și Spațiului Economic European, angajatorul trebuie sa obțina un aviz de angajare.
De retinut ca o persoana din afara UE poate fi angajata în România la un singur angajator, persoană fizică sau juridică.
– Procedura poate să dureze între 1 luna şi 3 luni (desigur, în funcţie de ţara de provenienţă a cetăţeanului străin şi de postul de muncă vacant pe care acesta îl va ocupa)
-Viza în scop de angajare în muncă, care se aplică în Paşaportul cetăţeanului străin şi se obţine de la Ambasada României din ţara de provenienţă a cetăţeanului străin (sau de la orice altă Ambasadă a României din străinătate) are de regulă o valabilitate de doar 3 luni, aşadar este important ca eliberarea permisului de şedere să se efectueze astfel încât să nu se depăşească acestă perioadă, evitându-se astfel consecinţele legale, adica amendă sau alte sancţiuni.
- Permisul de şedere ce se obţine de la IGI pentru cetăţeanul străin non-european are o valabilitate de 12 luni de la data înscrisă în acest document, prin urmare cetăţeanul străin trebuie să facă formalităţi de prelungire a acestora- formalităţi care de data aceasta sunt exclusiv obligaţia angajatului, şi nu a angajatorului).
x

Angajarea în Romania a cetăţenilor din spaţiul european - partea I

Nu este o noutate faptul ca în prezent, în mai multe domenii ale economiei NU mai există cetăţeni români disponibili pentru angajare pe piaţa internă, iar angajatorii din România sunt nevoiti să suplineasca forţa de muncă necesara pe locurile de muncă vacante prin angajarea cetăţenilor străini, de cele mai multe ori, non-europeni.

Pentru realizarea acestei operatiuni, angajatorii din România sunt obligaţi să parcurgă o anumita procedură înainte de a înregistra contractul individual de muncă al cetăţeanului străin la ITM (Inspectoratul Teritorial de Muncă).

Această procedura difera in functie de statul de provenienta al cetateanului strain.

Astfel, pentru cetăţenii străini care provin dintr-un un stat membru al Uniunii Europene (UE), procedura este una mai simplă si consta in dobandirea si prezentarea spre inregistrare - in principiu, a urmatoarelor documente:
- actul de identitate a cetăţeanului străin;
- dovada de reşedinţă temporară în România a cetateanului strain (Contract de Comodat, Contract de Închiriere sau Contract de Prestare Servicii Hoteliere)
- contractul individual de muncă – incheiat in conditii legale- ce urmeaza a fi inscris in REVISAL.

Aceasta procedura nu presupune costuri/taxe catre autoritatile publice, ci doar onorariul de consultanta in situatia in care procedura se realizeaza prin imputernicit.
Procedura este sensibil diferită şi presupune o procedură complexă pentru situaţia în care viitorul salariat este dintr-un stat non-UE, cazul cel mai des intalnit în practică în ultima vreme. Angajatorii tind să se orienteze spre persoane provenind din spaţiul asiatic, avand in vedere costurile reduse cu acest tip de forta de munca, dar si de raportul calitate, beneficii /costuri (inclusiv facilitati fiscale).

luni, 17 octombrie 2016

Deschiderea succesiunii si partajul succesoral

În mod uzual, deschiderea succesiunii se realizează de catre moştenitori prin adresarea unei cereri în acest sens la un birou notarial din raza ultimului domiciliu al defunctului.
Aceasta competenta este prevazuta de lege indiferent daca moştenitorii (mai) au sau nu domiciliul în aceeasi circumscriptie.(vezi art. 954 Cod Civil),

Legislatia prevede însa situatii în care întreaga procedură succesorala se desfasoară în faţa instanţei de judecată. Şi în acest caz, instanţa competentă este cea de la ultimul domiciliu al defunctului, fără posibilitate de derogare.

De obicei, succesorii ajung în fata instantei de judecata în momentul în care, deşi initial aleg calea notariala - aceştia nu se înţeleg fie cu privire la masa succesorală (bunurile de împarţit), fie îşi contesta unul altuia calitatea de moştenitor sau întinderea drepturilor. În acest caz, notarul este obligat sa suspende procedura şi să trimita parţile în faţa instanţei de judecată.

Art. 107 din Legea nr. 36-1995 a notarilor publici si a activitatii notariale prevede in mod expres această situatie:
b) succesibilii isi contesta unii altora calitatea sau nu se inteleg cu privire la compunerea masei succesorale si la intinderea drepturilor care li se cuvin;
c) mostenitorii sau alte persoane interesate prezinta dovada ca s-au adresat instantei de judecata pentru stabilirea drepturilor lor;

Pentru a evita o astfel de situaţie, in parţile pot să se adreseze direct instanţei de judecată, avand posibilitatea - in cazul în care ajung la o înţelegere - să încheie o tranzacţie (un act care consfinţeste acest acord), instanţa pronunţând o hotărâre conform acestei înţelegeri.

In practică, părţile apelează la varianta deschiderii succesiunii în faţa instanţei de judecată cand există un numar mare de moştenitori care uneori nici nu se cunosc intre ei sau se cunosc foarte putin, actele nu sunt foarte clare, există succesiuni mai vechi nedeschise, iar succesorii anticipeaza posibilitatea apariţiei unor neîntelegeri. In acest caz, exista de multe ori teama ca neîntelegerile se vor ivi in faţa notarului public (obligat in acest caz sa suspende acţiunea, cum spuneam mai sus) si astfel vor fi nevoiti sa plateasca atat onorariul si taxe notarului (sume care ulterior nu se recupereaza), si apoi sa fie nevoiti sa suporte si cheltuielile unui proces in fata instantei de judecata.

In masura in care insa partile se inteleg si toate lucrurile sunt clare, preferabila este procedura notariala, atat din punct de vedere al costurilor, cat si al timpului. Daca insa partile considera ca e necesar sa fie asistate de un avocat pentru apararea drepturilor lor, exista oricand aceasta posibilitate, in unele circumstante onorariul catre notar putandu-se chiar reduce.

Actiunea de partaj in fata instantei de judecata
Prin acţiunea de partaj succesoral, reclamantul solicită instanţei de judecată iesirea din indiviziune cu privire la bunurile aflate în masa succesorală a defunctului, prin împărţirea lor în natură sau prin echivalent.
Hotărârea judecătorească de partaj înlocuieşte, cu efect retroactiv, cota-parte indiviză ideală şi abstractă din bunurile supuse partajului, cu drepturi exclusive ale coproprietarilor asupra acestor bunuri, determinate în materialitatea lor.

Cine poate solicita ieşirea din indivizune? Părţile procesului
Persoanele care pot formula cererea de chemare in judecata avand ca obiect partajul succesoral sunt:
- moştenitorii legali şi testamentari, universali sau cu titlu universal, succesorii în drepturi ai coproprietarilor, dar si
- creditorii personali ai coindivizarilor, însă aceştia din urmă numai pe calea acţiunii oblice. De asemenea, şi creditorii succesiunii pot solicita partajul pe calea acţiunii oblice, aflându-se într-o situaţie similară celei a creditorilor personali ai succesorilor.

Pentru că acţiunea de partaj este un act de dispoziţie, toate părţile trebuie să aibă capacitate deplină de exerciţiu. Persoana lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă (de ex., minorul) trebuie reprezentată de un curator numit de instanţa de tutelă.

Acţiunea se formulează în contradictoriu cu ceilalţi copărtaşi ce nu au cerut ieşirea din indiviziune (care au calitate procesuală pasivă). Reclamantul îi va chema în judecată pe toţi moştenitorii, pentru ca hotărârea pronunţată să le fie opozabilă.

Alte cereri ce pot fi formulate în cadrul procesului de partaj
Obiectul partajului succesoral îl constituie, de regulă, numai bunurile asupra cărora poartă drepturile reale ale defunctului transmise asupra moştenitorilor.
În ceea ce priveşte creanţele defunctului şi pasivul succesoral (datoriile), acestea se transmit divizate către moştenitorii universali şi cu titlu universal, proporţional cu cota succesorală a fiecăruia.

În cadrul partajului se pot formula şi alte cereri, cum ar fi: reducţiunea liberalităţilor excesive dacă defunctul a făcut acte cu titlu gratuit care au încălcat rezerva moştenitorului rezervatar; raportul donaţiilor, dacă defunctul a făcut donaţii fără scutire de raport; anularea testamentului sau  anularea certificatului de moştenitor etc. 
Aceste cereri se pot formula şi pe cale separată, însă este in interesul părţilor, ca ele să fie formulate în cadrul acţiunii de partaj succesoral pentru rezolvarea unitară a cauzei şi pentru lichidarea tuturor pretenţiilor reciproce cu privire la averea succesorală.


Acte necesare


-certificatul de moştenitor/legatar, daca exista;
-certificatul de deces; 
-actele de stare civilă ale părţilor pentru a dovedi gradul de rudenie cu defunctul;
-orice acte care dovedesc exercitarea dreptului de opţiune succesorală (de ex., declaraţie notarială de acceptare/renunţare la mostenire, acte care dovedesc acceptarea tacită a succesiunii, dacă nu au fost date astfel de declaratii etc.);
-titlurile de proprietate pentru bunurile care fac parte din masa succesorală


Care sunt cheltuielile unui proces de partaj?

1. Taxa judiciară de timbru

Taxa judiciară de timbru se calculează conform OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, astfel:

Art. 5
(1) Cererile în materia partajului judiciar se taxează astfel:
a) stabilirea bunurilor supuse împărţelii – 3% din valoarea acestora;
b) stabilirea calităţii de coproprietar şi stabilirea cotei-părţi ce se cuvine fiecărui coproprietar – 50 lei pentru fiecare coproprietar;
c) creanţe pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii, născute din starea de proprietate comună – 3% din valoarea creanţelor a căror recunoaştere se solicită;
d) cererea de raport – 3% din valoarea bunurilor a căror raportare se solicită;
e) cererea de reducţiune a liberalităţilor excesive – 3% din valoarea părţii de rezervă supusă reîntregirii prin reducţiunea liberalităţilor;
f) cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia – 3% din valoarea masei partajabile.
(2) Dacă cererile în materia partajului judiciar prevăzute de alin. (1) se formulează în cadrul aceleiaşi acţiuni, aceasta se taxează cu o singură taxă de 5% din valoarea masei partajabile.

2. 
Onorariul de avocat - acesta se stabileşte în funcţie de complexitatea cauzei şi de întinderea mandatului dat de client avocatului (redactare şi /sau asistenţă şi reprezentare în instanţă).

3. Alte cheltuieli implicate de procedura partajului succesoral:
- onorariul expertului, cand este necesara în desfasurarea procesului
- impozitul către stat de 1% din valoarea bunurilor moştenite, în cazul în care succesiunea se dezbate la mai mult de 2 ani de la decesul persoanei.

*
Mai jos gasiti un model de actiune de partaj ce poate fi  formulata si introdusa la judecatorie.

Reamintesc ca cererea de chemare în judecată se depune la instanţa competentă să o soluţionze, adică la judecatoria de la ultimul domiciliu al defunctului (art. 118 CPC), chiar daca alaturi de capătul de cerere privind partajul sunt formulate şi alte cereri (reducţiunea liberalităţilor excesive sau revocarea legatului pentru ingratitudine)


Model de acţiune de partaj succesoral

DOMNULE PREŞEDINTE,

Subsemnatul/subsemnaţii [...], domiciliat/i în [...], în calitate de reclamant/i, chem/am în judecată pe pârâţii
- [...], domiciliat în [...], şi pe
[...], domiciliat în [...],
solicitandu-va sa pronuntati o hotărâre prin care să dispuneţi:
1. Ieşirea din indiviziune asupra bunurilor aflate în masa de împărţit a defunctului [...], decedat la data de [...] şi
2. atribuirea bunurilor către noi, copărtaşii, în funcţie de cotele succesorale ce vor fi stabilite.

Motivele acţiunii sunt următoarele:

Motivele de fapt:
La data de [...] a decedat [...], cu ultimul domiciliu în [...], avându-i ca moştenitori pe [...]. [Cart. 980 din NCPC, în cererea de partaj se vor menţiona obligatoriu persoanele între care urmează a avea loc partajul , titlul pe baza căruia acesta este cerut, toate bunurile supuse partajului, valoarea lor, locul unde acestea se află, precum şi persoana care le deţine sau le administrează. ]
Astfel:
a) persoanele între care urmează a avea loc partajul. Se învederează instanţei cine şi în ce calitate vine la moştenire, indicându-se gradul de rudenie al reclamantului şi al pârâţilor cu autorul sau calitatea de legatar. Părţile vin la succesiune în ordinea claselor de moştenitori, iar soţul supravieţuitor vine în concurs cu toate clasele de moştenitori, potrivit noului Cod Civil;
b) se menţionează data decesului defunctului (data deschiderii succesiunii) şi ultimul său domiciliu, pentru stabilirea competenţei teritoriale a instanţei;
c) reclamantul trebuie să demonstreze că a acceptat succesiunea, menţionând care sunt actele care dovedesc acest lucru şi, dacă este cazul, poate să invoce excepţia neacceptării succesiunii de către unul sau mai mulţi dintre succesibili-pârâ?i.
d) se indică bunurile care fac parte din masa succesorală şi cum le-a dobândit defunctul (moştenire, cumpărare, donaţie etc.) precum si indicarea locului unde se află aceste bunuri şi în posesia sau administrarea cui se află;
e) se menţionează valoarea masei succesorale pentru stabilirea timbrajului în cazul contestării bunurilor, dar şi pentru efectuarea calculelor necesare, de pildă pentru reducţiunea liberalităţilor excesive sau pentru raportul donaţiilor (pentru calculul taxei judiciare de timbru, se face o estimare, urmand ca taxa de timbru sa se modifice în functie de evaluarea ce se va face prin expertiză).
f) se precizează dacă succesiunea este legală şi/sau testamentară. Dacă există un testament, se indică dacă acesta cuprinde legate universale, cu titlu universal sau cu titlu particular, precum şi cotele ce le revin moştenitorilor legali şi testamentari;
g) dacă se dezbat mai multe moşteniri (succesiuni succesive), acestea se expun în mod cronologic, fiecare autor cu moştenitorii săi, cu cotele respective, si se enumeră bunurile aflate în masa succesorală a fiecărui autor.
[Dacă alături de cererea de partaj succesoral se formulează şi alte capete de cerere precum anularea certificatului de moştenitor sau reducţiunea liberalităţilor excesive, acestea trebuie motivate la rândul lor, în fapt şi în drept.]

Temeiul de drept
: Îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. 1143 Cod Civil şi art. 987-995 C. proc. civ. sau art. 1146 Cod Civil, respectiv art. 119 din Legea notarilor publici nr. 36/1995 - daca se formuleaza si cererea de raport al donaţiilor sau de anulare a certificatului de moştenitor.

Probe. Solicit încuviinţarea următoarelor probe:
a) înscrisuri:
-certificatul de moştenitor/legatar daca exista (în caz contrar se depun certificatul de deces şi actele de stare civilă ale părţilor pentru a dovedi gradul de rudenie cu defunctul sau copia testamentului pentru a se stabili calitatea de legatar);
-acte care dovedesc exercitarea dreptului de opţiune succesorală (de ex., declaraţia notarială de acceptare sau de renunţare la moştenire, acte care dovedesc acceptarea tacită a succesiunii, dacă nu au fost date astfel de declaratii etc.);
-titlurile de proprietate pentru bunurile care fac parte din masa succesorală, de pildă contracte autentice de vânzare-cumpărare, titlul de proprietate emis în baza Legii nr. 18/1991 etc.;
b) interogatoriul si/sau martori - pentru a se stabili acceptarea tacită a succesiunii, bunurile mobile dobândite de autor, bunurile însuşite de copărtaşi, locul unde se află bunurile şi în posesia sau administrarea cui se află acestea, îmbunătăţirile aduse bunurilor succesorale;
c) expertiza tehnică - pentru identificarea şi evaluarea bunurilor mobile sau imobile, precum şi pentru formarea de loturi pentru coindivizari.

Anexez prezentei cereri înscrisurile arătate în probatoriu şi chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru în cuantum de ...... lei, timbrul judiciar în valoare de .......lei.

Semnătura,

Domnului Preşedinte al Judecătoriei.............











luni, 8 februarie 2016

LEGE nr. 359 din 8 septembrie 2004(*actualizată*)

privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale, întreprinderilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice(actualizată la data de 16 iulie 2015*)


EMITENT
PARLAMENTUL



----------
***) Titlul legii a fost modificat potrivit alin. (1) al art. 41 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 44 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 328 din 25 aprilie 2008, prin înlocuirea sintagmei "persoană fizică autorizată şi/sau asociaţie familială" cu sintagma "persoană fizică autorizată, întreprindere individuală şi/sau întreprindere familială".
Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Capitolul I Dispoziţii generale


Articolul 1

În scopul simplificării procedurilor administrative şi promovării calităţii serviciilor se instituie prezenta procedură de înmatriculare în registrul comerţului şi de înregistrare fiscală a persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale, întreprinderilor familiale şi persoanelor juridice, precum şi de autorizare a funcţionării pe baza declaraţiilor-tip pe propria răspundere ale persoanelor juridice care, potrivit legii, au obligaţia să ceară înmatricularea în registrul comerţului. 

Legea nr. 26 / 1990 privind Registrul Comertului


(**republicată**)(*actualizată*)
privind registrul comerţului
(actualizată la data de 7 iulie 2017*)
EMITENT
PARLAMENTUL




----------
**) Republicată în temeiul art. IV din Legea nr. 12 din 8 ianuarie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 15 din 19 ianuarie 1998, dându-se articolelor o nouă numerotare.
Legea nr. 26/1990 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 7 noiembrie 1990.
Capitolul I Dispoziţii generale
Articolul 1
(1) Înainte de începerea activităţii economice, au obligaţia să ceară înmatricularea sau, după caz, înregistrarea în registrul comerţului următoarele persoane fizice sau juridice: persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, societăţile comerciale, companiile naţionale şi societăţile naţionale, regiile autonome, grupurile de interes economic, societăţile cooperative, organizaţiile cooperatiste, societăţile europene, societăţile cooperative europene şi grupurile europene de interes economic cu sediul principal în România, precum şi alte persoane fizice şi juridice prevăzute de lege.

marți, 2 februarie 2016

Fisa postului pentru administrator firma


SC ..........................SRL
CUI: ...............................


FISA POSTULUI

Numele Si Prenumele :  ......................................................

Denumirea Postului :. ADMINISTRATOR

I.Subordonare: Asociatului unic- ; are in subordine toti ceilalti salariati ai societatii;

II.Scopul Postului :

Asigura managementul societatii, in limita competentelor stabilita de fisa postului

III.
Responsabilitati :

Administratorul societatii conduce activitatea din compartimente si are urmatoarele atributii:

1) raspunde de evidenta contabila, financiara si de gestiune din societate pe baza reglementarilor in vigoare in domeniile financiar, contabil si de gestiune;

2) elaboreaza fisa postului pentru personalul ce va fi angajat;

3) raspunde de arhivarea documentelor:asigura pastrarea in arhiva proprie, timp de 10(zece)ani a tuturor registrelor de contabilitate si a documentelor justificative ce stau la baza inregistrarilor in contabilitate cu exceptia statelor de salarii ce se pastreaza timp de 50(cincizeci) ani,

4) asigura respectarea normelor emise de Ministerul Finantelor cu privire la intocmirea si utilizarea documentelor justificative pentru toate operatiunile patrimoniale si inregistrarea lor in contabilitate in perioada la care se refera ;

5) semneaza documentele contabile;

6) raspunde de relatia cu clientii societatii, de incasarile si platile necesare bunei functionari a societatii comunicand ori de cate ori i se solicita de catre asociati, evidente legate de situatii legate de evolutia strategiei de dezvoltare a firmei ,

7) prospecteaza piata cautand sa atraga noi clienti;

8) are drept de semnatura pe documentele justificative si in banca,

9) transmite compartimentului de contabilitate lunar, toate informatiile necesare stabilirii corecte a drepturilor salariale ale personalului si completarea corecta in R.G.E.S.potrivit HG 290/04.03.2004 si a art.34 din C.M. si pentru intocmirea raportarilor lunare ,

10) efectueaza operatiuni de incasari si plati (prin casirie sau prin virament) , asigura virarea incasarilor in contul si banca societatii , iar extrasele lunar se transmit la compartimentul de contabilitate ,

11) organizeaza si asigura exercitarea controlului financiar preventiv conform prevederilor legale in vigoare;

12) organizeaza inventarierea patrimoniului conform prevederilor legale in viguare;

13) raspunde de inregistrareasi miscarea mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar, precum si de casarea acestora cu toate actiunile conexe(dezmembrare,valorificare,etc.)

14) formuleaza pentru uzul asociatilor observatii si propuneri de natura legislativa, metodologica, procedurala sau organizatorica.

15) examineaza legalitatea,regularitatea si conformitatea operatiunilor, identifica risipa si gestiunea defectuasa si fraudele, iar pe aceste baze, propune masuri pentru recuperarea pagubelor si sanctionarea celor vinovati, dupa caz.

16) respecta normele de protectia muncii si de sanatate potrivit reglementarilor in vigoare avand grija ca si angajatii societatii sa o faca;

17) respecta Regulamentul de Ordine Interioara. aducandu-l si la cunostinta personalului din subordine;

18) raspunde de intocmirea corecta a sarcinilor conform fisei postului;

19) pastreaza confidentialitatea datelor la care are acces;

20) rezolva si alte sarcini care cad in sfera sa de activitate , trasate de asociati sau colaboratori angajati ai societatii,

21 )reprezinta societatea in relatia cu institutii publice locale si cu terti;

22)actualizarea atributiilor se va face functie de modificarile organizatorice legislative care apar;

23)emite decizii cu privire la buna desfasurare a activitatii din unitate.

24) Conduce autovehiculul societatii penru aprovizionare, naveta, etc.

25) legat de sanatatea si securitatea in munca, conform art. 22-23 din L 319/2006, are urmatoarele obligatii :

a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport si alte mijloace de productie;
b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;
c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;
d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;
e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana;
f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;
g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;
h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora;
i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.



Administrator,
.................................................

Model de fisa a postului pentru muncitor necalificat

FIŞA POSTULUI 

anexă la contractul de muncă nr. ………….… înregistrat la ITM al Mun./Jud..................




Nume si Prenume …………………………………….
Denumirea postului: MUNCITOR NECALIFICAT

Departament: construcţii

Subordonare: se subordonează şefului de echipă/atelier

Colaborare: cu ceilalţi angajaţi din echipă/atelier

Relaţiile cu alte departamente: descrise în Regulamentul de organizare şi funcţionare şi
Regulamentul de ordine interioară

Scopul postului: Deservirea echipelor calificate in care sunt repartizati.

Atribuţiile principale şi sarcinile specifice:
Munca unui muncitor necalificat in constructii este de a presta muncii necalificate in domeniul constructilor civile si al constructilor in general
Obilgatiile includ:
-sa incarce, sa descarce sau sa stocheze materiale de constructie si produse, sa le mute in carucioare si/sau sa le transporte cu bratele;
-sa pregatesca materialul solicitate in utilizarea procesului tehnologic;
-sa amestece recipienti
-sa intinda, sa taie materiale;
-sa sorteze materialul rezultat din demolari
-sa ajute in cadrul echipei deservirea diferitelor masini si echipamente;
-sa asigure curatenia si debarasarea frontului de lucru de materiale care nu sunt necesare in procesul de productie;

Responsabilitatea postului:

A) Legat de sarcinile de serviciu:
  • Desfăşoară întreaga activitate în conformitate cu principiile stabilite de firmă în domeniul calităţii; 
  • Răspunde de respectarea termenelor de executare a operaţiunilor desfăşurate;
  • Răspunde de realizarea produselor conform normelor de calitate;
  • Responsabilitatea realizării sarcinilor de serviciu este dată de atribuţiile de serviciu cuprinse în fişa postului;
  • Răspunde altor sarcini stabilite de şeful ierarhic direct şi care au legătură directă cu obiectivul postului ocupat.

B) Legat de disciplina muncii, răspunde de :
  • Păstrarea confidenţialităţii informaţiilor şi a documentelor legate de firmă;
  • Păstrarea în bune condiţii a utilajelor şi utilizarea resurselor existente exclusiv în interesul firmei;
  • Respectă prevederile normativelor interne şi procedurile de lucru privitoare la postul său;
  • Respectă normele de sănătate şi securitate în muncă, normele de prevenire şi stingere a incendiilor şi de protecţie a mediului înconjurător.
Răspunde material, administrativ sau penal, după caz, pentru neîndeplinirea sarcinilor incredinţate şi pentru eventualele pagube pricinuite societăţii.

C) Legat de sanatatea si securitatea in munca, conform art. 22-23 din L 319/2006

Lucratorul trebuie sa isi desfasoarea activitatea, in conformitate cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.
In scopul realizarii obiectivelor de mai sus, lucratorul are urmatoarele obligatii:
a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport si alte mijloace de productie;
b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;
c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;
d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;
e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana;
f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;
g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;
h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora;
i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.

Autoritatea postului:
Utilizează materiale, maşini şi echipamente puse la dispoziţie de firmă:
- unelte de cioplit, cutite de seping, fierastraie, cutite, raclete, spacluri, gletiere, rangi de fier, cutere, unelte de slefuit, masini de taiat, alte masini pentru taiat lemn, aspiratoare de praf.

Condiţii de muncă:
Munca se desfăşoară pe şantiere de construcţii, in conditi de vreme schimbatoare, in mediu cu praf si in contact cu materiale de constructie care pot contine substante chimice.
Program normal de lucru, uneori prelungit.

Riscuri profesionale :
Risc de accidentare prin tăiere, traumatisme mecanice.

Salarizare: Salariul brut lunar este de ..................... lei, la care se adaugă sporurile negociate.


Specificaţiile postului:
  • dexteritate manuală
  • spirit de observaţie, atenţie la detalii
  • simţ estetic,viziune spaţială, inventivitate şi creativitate
  • disponibilitate de a lucra în ture.



Prezentul document se constituie în anexa la contractul individual de muncă şi a fost întocmit în 3 (trei) exemplare originale, unul pentru salariat, unul pentru dosarul său de personal şi unul pentru Inspectoratul Teritorial de Muncă al Mun./Jud. Prahova.



Aprobat,
Director General Titular de post
Data Data