Deschiderea succesiunii si partajul succesoral

În mod uzual, deschiderea succesiunii se realizează de catre moştenitori prin adresarea unei cereri în acest sens la un birou notarial din raza ultimului domiciliu al defunctului.

Aceasta competenta este prevazuta de lege indiferent daca moştenitorii (mai) au sau nu domiciliul în aceeasi circumscriptie.(vezi art. 954 Cod Civil),

Legislatia prevede însa situatii în care întreaga procedură succesorala se desfasoară în faţa instanţei de judecată. Şi în acest caz, instanţa competentă este cea de la ultimul domiciliu al defunctului, fără posibilitate de derogare.

De obicei, succesorii ajung în fata instantei de judecata în momentul în care, deşi initial aleg calea notariala - aceştia nu se înţeleg fie cu privire la masa succesorală (bunurile de împarţit), fie îşi contesta unul altuia calitatea de moştenitor sau întinderea drepturilor. În acest caz, notarul este obligat sa suspende procedura şi să trimita parţile în faţa instanţei de judecată.

Art. 107 din Legea nr. 36-1995 a notarilor publici si a activitatii notariale prevede in mod expres această situatie:

b) succesibilii isi contesta unii altora calitatea sau nu se inteleg cu privire la compunerea masei succesorale si la intinderea drepturilor care li se cuvin;

c) mostenitorii sau alte persoane interesate prezinta dovada ca s-au adresat instantei de judecata pentru stabilirea drepturilor lor;

Pentru a evita o astfel de situaţie, in parţile pot să se adreseze direct instanţei de judecată, avand posibilitatea - in cazul în care ajung la o înţelegere - să încheie o tranzacţie (un act care consfinţeste acest acord), instanţa pronunţând o hotărâre conform acestei înţelegeri.

In practică, părţile apelează la varianta deschiderii succesiunii în faţa instanţei de judecată cand există un numar mare de moştenitori care uneori nici nu se cunosc intre ei sau se cunosc foarte putin, actele nu sunt foarte clare, există succesiuni mai vechi nedeschise, iar succesorii anticipeaza posibilitatea apariţiei unor neîntelegeri. In acest caz, exista de multe ori teama ca neîntelegerile se vor ivi in faţa notarului public (obligat in acest caz sa suspende acţiunea, cum spuneam mai sus) si astfel vor fi nevoiti sa plateasca atat onorariul si taxe notarului (sume care ulterior nu se recupereaza), si apoi sa fie nevoiti sa suporte si cheltuielile unui proces in fata instantei de judecata.

In masura in care insa partile se inteleg si toate lucrurile sunt clare, preferabila este procedura notariala, atat din punct de vedere al costurilor, cat si al timpului. Daca insa partile considera ca e necesar sa fie asistate de un avocat pentru apararea drepturilor lor, exista oricand aceasta posibilitate, in unele circumstante onorariul catre notar putandu-se chiar reduce.

Actiunea de partaj in fata instantei de judecata

Prin acţiunea de partaj succesoral, reclamantul solicită instanţei de judecată iesirea din indiviziune cu privire la bunurile aflate în masa succesorală a defunctului, prin împărţirea lor în natură sau prin echivalent.

Hotărârea judecătorească de partaj înlocuieşte, cu efect retroactiv, cota-parte indiviză ideală şi abstractă din bunurile supuse partajului, cu drepturi exclusive ale coproprietarilor asupra acestor bunuri, determinate în materialitatea lor.

Cine poate solicita ieşirea din indivizune? Părţile procesului

Persoanele care pot formula cererea de chemare in judecata avand ca obiect partajul succesoral sunt:

- moştenitorii legali şi testamentari, universali sau cu titlu universal, succesorii în drepturi ai coproprietarilor, dar si

- creditorii personali ai coindivizarilor, însă aceştia din urmă numai pe calea acţiunii oblice. De asemenea, şi creditorii succesiunii pot solicita partajul pe calea acţiunii oblice, aflându-se într-o situaţie similară celei a creditorilor personali ai succesorilor.

Pentru că acţiunea de partaj este un act de dispoziţie, toate părţile trebuie să aibă capacitate deplină de exerciţiu. Persoana lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă (de ex., minorul) trebuie reprezentată de un curator numit de instanţa de tutelă.

Acţiunea se formulează în contradictoriu cu ceilalţi copărtaşi ce nu au cerut ieşirea din indiviziune (care au calitate procesuală pasivă). Reclamantul îi va chema în judecată pe toţi moştenitorii, pentru ca hotărârea pronunţată să le fie opozabilă.

Alte cereri ce pot fi formulate în cadrul procesului de partaj

Obiectul partajului succesoral îl constituie, de regulă, numai bunurile asupra cărora poartă drepturile reale ale defunctului transmise asupra moştenitorilor.

În ceea ce priveşte creanţele defunctului şi pasivul succesoral (datoriile), acestea se transmit divizate către moştenitorii universali şi cu titlu universal, proporţional cu cota succesorală a fiecăruia.

În cadrul partajului se pot formula şi alte cereri, cum ar fi: reducţiunea liberalităţilor excesive dacă defunctul a făcut acte cu titlu gratuit care au încălcat rezerva moştenitorului rezervatar; raportul donaţiilor, dacă defunctul a făcut donaţii fără scutire de raport; anularea testamentului sau  anularea certificatului de moştenitor etc. 

Aceste cereri se pot formula şi pe cale separată, însă este in interesul părţilor, ca ele să fie formulate în cadrul acţiunii de partaj succesoral pentru rezolvarea unitară a cauzei şi pentru lichidarea tuturor pretenţiilor reciproce cu privire la averea succesorală.

Acte necesare

-certificatul de moştenitor/legatar, daca exista;

-certificatul de deces; 

-actele de stare civilă ale părţilor pentru a dovedi gradul de rudenie cu defunctul;

-orice acte care dovedesc exercitarea dreptului de opţiune succesorală (de ex., declaraţie notarială de acceptare/renunţare la mostenire, acte care dovedesc acceptarea tacită a succesiunii, dacă nu au fost date astfel de declaratii etc.);

-titlurile de proprietate pentru bunurile care fac parte din masa succesorală

Care sunt cheltuielile unui proces de partaj?

1. Taxa judiciară de timbru

Taxa judiciară de timbru se calculează conform OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, astfel:

Art. 5

(1) Cererile în materia partajului judiciar se taxează astfel:

a) stabilirea bunurilor supuse împărţelii – 3% din valoarea acestora;

b) stabilirea calităţii de coproprietar şi stabilirea cotei-părţi ce se cuvine fiecărui coproprietar – 50 lei pentru fiecare coproprietar;

c) creanţe pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii, născute din starea de proprietate comună – 3% din valoarea creanţelor a căror recunoaştere se solicită;

d) cererea de raport – 3% din valoarea bunurilor a căror raportare se solicită;

e) cererea de reducţiune a liberalităţilor excesive – 3% din valoarea părţii de rezervă supusă reîntregirii prin reducţiunea liberalităţilor;

f) cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia – 3% din valoarea masei partajabile.

(2) Dacă cererile în materia partajului judiciar prevăzute de alin. (1) se formulează în cadrul aceleiaşi acţiuni, aceasta se taxează cu o singură taxă de 5% din valoarea masei partajabile.

2. Onorariul de avocat - acesta se stabileşte în funcţie de complexitatea cauzei şi de întinderea mandatului dat de client avocatului (redactare şi /sau asistenţă şi reprezentare în instanţă).

3. Alte cheltuieli implicate de procedura partajului succesoral:

- onorariul expertului, cand este necesara în desfasurarea procesului

- impozitul către stat de 1% din valoarea bunurilor moştenite, în cazul în care succesiunea se dezbate la mai mult de 2 ani de la decesul persoanei.

*

Mai jos gasiti un model de actiune de partaj ce poate fi  formulata si introdusa la judecatorie.

Reamintesc ca cererea de chemare în judecată se depune la instanţa competentă să o soluţionze, adică la judecatoria de la ultimul domiciliu al defunctului (art. 118 CPC), chiar daca alaturi de capătul de cerere privind partajul sunt formulate şi alte cereri (reducţiunea liberalităţilor excesive sau revocarea legatului pentru ingratitudine)

Model de acţiune de partaj succesoral

DOMNULE PREŞEDINTE,

Subsemnatul/subsemnaţii [...], domiciliat/i în [...], în calitate de reclamant/i, chem/am în judecată pe pârâţii

- [...], domiciliat în [...], şi pe

[...], domiciliat în [...],

solicitandu-va sa pronuntati o hotărâre prin care să dispuneţi:

1. Ieşirea din indiviziune asupra bunurilor aflate în masa de împărţit a defunctului [...], decedat la data de [...] şi

2. atribuirea bunurilor către noi, copărtaşii, în funcţie de cotele succesorale ce vor fi stabilite.

Motivele acţiunii sunt următoarele:

Motivele de fapt:

La data de [...] a decedat [...], cu ultimul domiciliu în [...], avându-i ca moştenitori pe [...]. [Cf art. 980 din NCPC, în cererea de partaj se vor menţiona obligatoriu persoanele între care urmează a avea loc partajul , titlul pe baza căruia acesta este cerut, toate bunurile supuse partajului, valoarea lor, locul unde acestea se află, precum şi persoana care le deţine sau le administrează. ]

Astfel:

a) persoanele între care urmează a avea loc partajul. Se învederează instanţei cine şi în ce calitate vine la moştenire, indicându-se gradul de rudenie al reclamantului şi al pârâţilor cu autorul sau calitatea de legatar. Părţile vin la succesiune în ordinea claselor de moştenitori, iar soţul supravieţuitor vine în concurs cu toate clasele de moştenitori, potrivit noului Cod Civil;

b) se menţionează data decesului defunctului (data deschiderii succesiunii) şi ultimul său domiciliu, pentru stabilirea competenţei teritoriale a instanţei;

c) reclamantul trebuie să demonstreze că a acceptat succesiunea, menţionând care sunt actele care dovedesc acest lucru şi, dacă este cazul, poate să invoce excepţia neacceptării succesiunii de către unul sau mai mulţi dintre succesibili-pârâ?i.

d) se indică bunurile care fac parte din masa succesorală şi cum le-a dobândit defunctul (moştenire, cumpărare, donaţie etc.) precum si indicarea locului unde se află aceste bunuri şi în posesia sau administrarea cui se află;

e) se menţionează valoarea masei succesorale pentru stabilirea timbrajului în cazul contestării bunurilor, dar şi pentru efectuarea calculelor necesare, de pildă pentru reducţiunea liberalităţilor excesive sau pentru raportul donaţiilor (pentru calculul taxei judiciare de timbru, se face o estimare, urmand ca taxa de timbru sa se modifice în functie de evaluarea ce se va face prin expertiză).

f) se precizează dacă succesiunea este legală şi/sau testamentară. Dacă există un testament, se indică dacă acesta cuprinde legate universale, cu titlu universal sau cu titlu particular, precum şi cotele ce le revin moştenitorilor legali şi testamentari;
g) dacă se dezbat mai multe moşteniri (succesiuni succesive), acestea se expun în mod cronologic, fiecare autor cu moştenitorii săi, cu cotele respective, si se enumeră bunurile aflate în masa succesorală a fiecărui autor.

[Dacă alături de cererea de partaj succesoral se formulează şi alte capete de cerere precum anularea certificatului de moştenitor sau reducţiunea liberalităţilor excesive, acestea trebuie motivate la rândul lor, în fapt şi în drept.]

Temeiul de drept: Îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. 1143 Cod Civil şi art. 987-995 C. proc. civ. sau art. 1146 Cod Civil, respectiv art. 119 din Legea notarilor publici nr. 36/1995 - daca se formuleaza si cererea de raport al donaţiilor sau de anulare a certificatului de moştenitor.

Probe. Solicit încuviinţarea următoarelor probe:

a) înscrisuri:

-certificatul de moştenitor/legatar daca exista (în caz contrar se depun certificatul de deces şi actele de stare civilă ale părţilor pentru a dovedi gradul de rudenie cu defunctul sau copia testamentului pentru a se stabili calitatea de legatar);

-acte care dovedesc exercitarea dreptului de opţiune succesorală (de ex., declaraţia notarială de acceptare sau de renunţare la moştenire, acte care dovedesc acceptarea tacită a succesiunii, dacă nu au fost date astfel de declaratii etc.);

-titlurile de proprietate pentru bunurile care fac parte din masa succesorală, de pildă contracte autentice de vânzare-cumpărare, titlul de proprietate emis în baza Legii nr. 18/1991 etc.;

b) interogatoriul si/sau martori - pentru a se stabili acceptarea tacită a succesiunii, bunurile mobile dobândite de autor, bunurile însuşite de copărtaşi, locul unde se află bunurile şi în posesia sau administrarea cui se află acestea, îmbunătăţirile aduse bunurilor succesorale;

c) expertiza tehnică - pentru identificarea şi evaluarea bunurilor mobile sau imobile, precum şi pentru formarea de loturi pentru coindivizari.

Anexez prezentei cereri înscrisurile arătate în probatoriu şi chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru în cuantum de ...... lei, timbrul judiciar în valoare de .......lei.

Semnătura,

Domnului Preşedinte al Judecătoriei.............

LEGE nr. 359 din 8 septembrie 2004(*actualizată*)

privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale, întreprinderilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice(actualizată la data de 16 iulie 2015*)

EMITENT

PARLAMENTUL

----------

***) Titlul legii a fost modificat potrivit alin. (1) al art. 41 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 44 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 328 din 25 aprilie 2008, prin înlocuirea sintagmei "persoană fizică autorizată şi/sau asociaţie familială" cu sintagma "persoană fizică autorizată, întreprindere individuală şi/sau întreprindere familială".

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Capitolul I Dispoziţii generale

Articolul 1

În scopul simplificării procedurilor administrative şi promovării calităţii serviciilor se instituie prezenta procedură de înmatriculare în registrul comerţului şi de înregistrare fiscală a persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale, întreprinderilor familiale şi persoanelor juridice, precum şi de autorizare a funcţionării pe baza declaraţiilor-tip pe propria răspundere ale persoanelor juridice care, potrivit legii, au obligaţia să ceară înmatricularea în registrul comerţului. 

Legea nr. 26 / 1990 privind Registrul Comertului

(**republicată**)(*actualizată*)

privind registrul comerţului

(actualizată la data de 7 iulie 2017*)

EMITENT

PARLAMENTUL

----------

**) Republicată în temeiul art. IV din Legea nr. 12 din 8 ianuarie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 15 din 19 ianuarie 1998, dându-se articolelor o nouă numerotare.

Legea nr. 26/1990 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 7 noiembrie 1990.

Capitolul I Dispoziţii generale

Articolul 1

(1) Înainte de începerea activităţii economice, au obligaţia să ceară înmatricularea sau, după caz, înregistrarea în registrul comerţului următoarele persoane fizice sau juridice: persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, societăţile comerciale, companiile naţionale şi societăţile naţionale, regiile autonome, grupurile de interes economic, societăţile cooperative, organizaţiile cooperatiste, societăţile europene, societăţile cooperative europene şi grupurile europene de interes economic cu sediul principal în România, precum şi alte persoane fizice şi juridice prevăzute de lege.

Fisa postului pentru administrator firma

SC ..........................SRL

CUI: ...............................

FISA POSTULUI

Numele Si Prenumele :  ......................................................

Denumirea Postului :. ADMINISTRATOR

I.Subordonare: Asociatului unic- ; are in subordine toti ceilalti salariati ai societatii;

II.Scopul Postului :

Asigura managementul societatii, in limita competentelor stabilita de fisa postului

III. Responsabilitati :

Administratorul societatii conduce activitatea din compartimente si are urmatoarele atributii:

1) raspunde de evidenta contabila, financiara si de gestiune din societate pe baza reglementarilor in vigoare in domeniile financiar, contabil si de gestiune;

2) elaboreaza fisa postului pentru personalul ce va fi angajat;

3) raspunde de arhivarea documentelor:asigura pastrarea in arhiva proprie, timp de 10(zece)ani a tuturor registrelor de contabilitate si a documentelor justificative ce stau la baza inregistrarilor in contabilitate cu exceptia statelor de salarii ce se pastreaza timp de 50(cincizeci) ani,

4) asigura respectarea normelor emise de Ministerul Finantelor cu privire la intocmirea si utilizarea documentelor justificative pentru toate operatiunile patrimoniale si inregistrarea lor in contabilitate in perioada la care se refera ;

5) semneaza documentele contabile;

6) raspunde de relatia cu clientii societatii, de incasarile si platile necesare bunei functionari a societatii comunicand ori de cate ori i se solicita de catre asociati, evidente legate de situatii legate de evolutia strategiei de dezvoltare a firmei ,

7) prospecteaza piata cautand sa atraga noi clienti;

8) are drept de semnatura pe documentele justificative si in banca,

9) transmite compartimentului de contabilitate lunar, toate informatiile necesare stabilirii corecte a drepturilor salariale ale personalului si completarea corecta in R.G.E.S.potrivit HG 290/04.03.2004 si a art.34 din C.M. si pentru intocmirea raportarilor lunare ,

10) efectueaza operatiuni de incasari si plati (prin casirie sau prin virament) , asigura virarea incasarilor in contul si banca societatii , iar extrasele lunar se transmit la compartimentul de contabilitate ,

11) organizeaza si asigura exercitarea controlului financiar preventiv conform prevederilor legale in vigoare;

12) organizeaza inventarierea patrimoniului conform prevederilor legale in viguare;

13) raspunde de inregistrareasi miscarea mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar, precum si de casarea acestora cu toate actiunile conexe(dezmembrare,valorificare,etc.)

14) formuleaza pentru uzul asociatilor observatii si propuneri de natura legislativa, metodologica, procedurala sau organizatorica.

15) examineaza legalitatea,regularitatea si conformitatea operatiunilor, identifica risipa si gestiunea defectuasa si fraudele, iar pe aceste baze, propune masuri pentru recuperarea pagubelor si sanctionarea celor vinovati, dupa caz.

16) respecta normele de protectia muncii si de sanatate potrivit reglementarilor in vigoare avand grija ca si angajatii societatii sa o faca;

17) respecta Regulamentul de Ordine Interioara. aducandu-l si la cunostinta personalului din subordine;

18) raspunde de intocmirea corecta a sarcinilor conform fisei postului;

19) pastreaza confidentialitatea datelor la care are acces;

20) rezolva si alte sarcini care cad in sfera sa de activitate , trasate de asociati sau colaboratori angajati ai societatii,

21 )reprezinta societatea in relatia cu institutii publice locale si cu terti;

22)actualizarea atributiilor se va face functie de modificarile organizatorice legislative care apar;

23)emite decizii cu privire la buna desfasurare a activitatii din unitate.

24) Conduce autovehiculul societatii penru aprovizionare, naveta, etc.

25) legat de sanatatea si securitatea in munca, conform art. 22-23 din L 319/2006, are urmatoarele obligatii :

a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport si alte mijloace de productie;

b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;

c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;

d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;

e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana;

f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;

g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;

h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora;

i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.

Administrator,
.................................................

Model de fisa a postului pentru muncitor necalificat

FIŞA POSTULUI 

anexă la contractul de muncă nr. ………….… înregistrat la ITM al Mun./Jud..................

Nume si Prenume …………………………………….

Denumirea postului: MUNCITOR NECALIFICAT

Departament: construcţii

Subordonare: se subordonează şefului de echipă/atelier

Colaborare: cu ceilalţi angajaţi din echipă/atelier

Relaţiile cu alte departamente: descrise în Regulamentul de organizare şi funcţionare şi

Regulamentul de ordine interioară

Scopul postului: Deservirea echipelor calificate in care sunt repartizati.

Atribuţiile principale şi sarcinile specifice:

Munca unui muncitor necalificat in constructii este de a presta muncii necalificate in domeniul constructilor civile si al constructilor in general

Obilgatiile includ:

-sa incarce, sa descarce sau sa stocheze materiale de constructie si produse, sa le mute in carucioare si/sau sa le transporte cu bratele;

-sa pregatesca materialul solicitate in utilizarea procesului tehnologic;

-sa amestece recipienti

-sa intinda, sa taie materiale;

-sa sorteze materialul rezultat din demolari

-sa ajute in cadrul echipei deservirea diferitelor masini si echipamente;

-sa asigure curatenia si debarasarea frontului de lucru de materiale care nu sunt necesare in procesul de productie;

Responsabilitatea postului:

A) Legat de sarcinile de serviciu:

• Desfăşoară întreaga activitate în conformitate cu principiile stabilite de firmă în domeniul calităţii; 
• Răspunde de respectarea termenelor de executare a operaţiunilor desfăşurate;
• Răspunde de realizarea produselor conform normelor de calitate;
• Responsabilitatea realizării sarcinilor de serviciu este dată de atribuţiile de serviciu cuprinse în fişa postului;
• Răspunde altor sarcini stabilite de şeful ierarhic direct şi care au legătură directă cu obiectivul postului ocupat.

B) Legat de disciplina muncii, răspunde de :

• Păstrarea confidenţialităţii informaţiilor şi a documentelor legate de firmă;
• Păstrarea în bune condiţii a utilajelor şi utilizarea resurselor existente exclusiv în interesul firmei;
• Respectă prevederile normativelor interne şi procedurile de lucru privitoare la postul său;
• Respectă normele de sănătate şi securitate în muncă, normele de prevenire şi stingere a incendiilor şi de protecţie a mediului înconjurător.

Răspunde material, administrativ sau penal, după caz, pentru neîndeplinirea sarcinilor incredinţate şi pentru eventualele pagube pricinuite societăţii.

C) Legat de sanatatea si securitatea in munca, conform art. 22-23 din L 319/2006

Lucratorul trebuie sa isi desfasoarea activitatea, in conformitate cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.

In scopul realizarii obiectivelor de mai sus, lucratorul are urmatoarele obligatii:

a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport si alte mijloace de productie;

b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;

c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;

d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;

e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana;

f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;

g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;

h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora;

i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.

Autoritatea postului:

Utilizează materiale, maşini şi echipamente puse la dispoziţie de firmă:

- unelte de cioplit, cutite de seping, fierastraie, cutite, raclete, spacluri, gletiere, rangi de fier, cutere, unelte de slefuit, masini de taiat, alte masini pentru taiat lemn, aspiratoare de praf.

Condiţii de muncă:

Munca se desfăşoară pe şantiere de construcţii, in conditi de vreme schimbatoare, in mediu cu praf si in contact cu materiale de constructie care pot contine substante chimice.

Program normal de lucru, uneori prelungit.

Riscuri profesionale :

Risc de accidentare prin tăiere, traumatisme mecanice.

Salarizare: Salariul brut lunar este de ..................... lei, la care se adaugă sporurile negociate.

Specificaţiile postului:

• dexteritate manuală
• spirit de observaţie, atenţie la detalii
• simţ estetic,viziune spaţială, inventivitate şi creativitate
• disponibilitate de a lucra în ture.

Prezentul document se constituie în anexa la contractul individual de muncă şi a fost întocmit în 3 (trei) exemplare originale, unul pentru salariat, unul pentru dosarul său de personal şi unul pentru Inspectoratul Teritorial de Muncă al Mun./Jud. Prahova.

Aprobat,

Director General Titular de post

Data Data

Prevederi legale pentru defacerea casatoriei prin divort in Codul Civil si de Procedura Civila

CODUL CIVIL 

CAPITOLUL VII

Desfacerea căsătoriei

SECŢIUNEA 1

Cazurile de divorţ

§1. Dispoziţii generale

ART. 373

Motive de divorţ

Divorţul poate avea loc:

a) prin acordul soţilor, la cererea ambilor soţi sau a unuia dintre soţi acceptată de celălalt soţ;

b) atunci când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsătoriei nu mai este posibilă;

c) la cererea unuia dintre soţi, după o separare în fapt care a durat cel puţin 2 ani;

d) la cererea aceluia dintre soţi a cărui stare de sănătate face imposibilă continuarea căsătoriei.

§2. Divorţul prin acordul soţilor pe cale judiciară

ART. 374

Condiţii

(1) Divorţul prin acordul soţilor poate fi pronunţat indiferent de durata căsătoriei şi indiferent dacă există sau nu copii minori rezultaţi din căsătorie.

(2) Divorţul prin acordul soţilor nu poate fi admis dacă unul dintre soţi este pus sub interdicţie.

(3) Instanţa este obligată să verifice existenţa consimţământului liber şi neviciat al fiecărui soţ.

§3. Divorţul prin acordul soţilor pe cale administrativă sau prin procedură notarială

ART. 375*)

Condiţii

(1) Dacă soţii sunt de acord cu divorţul şi nu au copii minori, născuţi din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptaţi, ofiţerul de stare civilă ori notarul public de la locul căsătoriei sau al ultimei locuinţe comune a soţilor poate constata desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor, eliberându-le un certificat de divorţ, potrivit legii.

(2) Divorţul prin acordul soţilor poate fi constatat de notarul public şi în cazul în care există copii minori născuţi din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptaţi, dacă soţii convin asupra tuturor aspectelor referitoare la numele de familie pe care să îl poarte după divorţ, exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi, stabilirea locuinţei copiilor după divorţ, modalitatea de păstrare a legăturilor personale dintre părintele separat şi fiecare dintre copii, precum şi stabilirea contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor. Dacă din raportul de anchetă socială rezultă că acordul soţilor privind exercitarea în comun a autorităţii părinteşti sau cel privind stabilirea locuinţei copiilor nu este în interesul copilului, sunt aplicabile prevederile art. 376 alin. (5).

(3) Dispoziţiile art. 374 alin. (2) sunt aplicabile în mod corespunzător.

*) Conform art. 75 din Legea nr. 76/2012, în sensul art. 375 din Codul civil, în cazul căsătoriilor încheiate în străinătate, prin locul încheierii căsătoriei se înţelege localitatea în al cărei registru de stare civilă s-a transcris certificatul de căsătorie.

ART. 376

Procedura

(1) Cererea de divorţ se depune de soţi împreună. Ofiţerul de stare civilă sau notarul public înregistrează cererea şi le acordă un termen de reflecţie de 30 de zile.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), cererea de divorţ se poate depune la notarul public şi prin mandatar cu procură autentică.

(3) La expirarea acestui termen, soţii se prezintă personal, iar ofiţerul de stare civilă sau, după caz, notarul public verifică dacă soţii stăruie să divorţeze şi dacă, în acest sens, consimţământul lor este liber şi neviciat.

(4) Dacă soţii stăruie în divorţ, ofiţerul de stare civilă sau, după caz, notarul public eliberează certificatul de divorţ fără să facă vreo menţiune cu privire la culpa soţilor.

(5) Dispoziţiile art. 383 alin. (1) şi (3) se aplică în mod corespunzător. Dacă soţii nu se înţeleg asupra numelui de familie pe care să îl poarte după divorţ ori, în cazul prevăzut la art. 375 alin. (2), asupra exercitării în comun a drepturilor părinteşti, ofiţerul de stare civilă sau, după caz, notarul public emite o dispoziţie de respingere a cererii de divorţ şi îndrumă soţii să se adreseze instanţei de judecată, potrivit prevederilor art. 374.

(6) Soluţionarea cererilor privind alte efecte ale divorţului asupra cărora soţii nu se înţeleg este de competenţa instanţei judecătoreşti.

ART. 377

Menţiunea în actul de căsătorie

(1) Când cererea de divorţ este depusă la primăria unde s-a încheiat căsătoria, ofiţerul de stare civilă, după emiterea certificatului de divorţ, face cuvenita menţiune în actul de căsătorie.

(2) În cazul depunerii cererii la primăria în a cărei rază teritorială soţii au avut ultima locuinţă comună, ofiţerul de stare civilă emite certificatul de divorţ şi înaintează, de îndată, o copie certificată de pe acesta la primăria locului unde s-a încheiat căsătoria, spre a se face menţiune în actul de căsătorie.

(3) În cazul constatării divorţului de către notarul public, acesta emite certificatul de divorţ şi înaintează, de îndată, o copie certificată de pe acesta la primăria locului unde s-a încheiat căsătoria, spre a se face menţiune în actul de căsătorie.

ART. 378

Refuzul ofiţerului de stare civilă sau notarului public

(1) Dacă nu sunt îndeplinite condiţiile art. 375, ofiţerul de stare civilă sau, după caz, notarul public respinge cererea de divorţ.

(2) Împotriva refuzului ofiţerului de stare civilă sau notarului public nu există cale de atac, dar soţii se pot adresa cu cererea de divorţ instanţei de judecată, pentru a dispune desfacerea căsătoriei prin acordul lor sau în baza unui alt temei prevăzut de lege.

(3) Pentru repararea prejudiciului prin refuzul abuziv al ofiţerului de stare civilă sau notarului public de a constata desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor şi de a emite certificatul de divorţ, oricare dintre soţi se poate adresa, pe cale separată, instanţei competente.

§4. Divorţul din culpă

ART. 379

Condiţii

(1) În cazul prevăzut la art. 373 lit. b), divorţul se poate pronunţa dacă instanţa stabileşte culpa unuia dintre soţi în destrămarea căsătoriei. Cu toate acestea, dacă din probele administrate rezultă culpa ambilor soţi, instanţa poate pronunţa divorţul din culpa lor comună, chiar dacă numai unul dintre ei a făcut cerere de divorţ. Dacă culpa aparţine în totalitate reclamantului, sunt aplicabile prevederile art. 388.

(2) În ipoteza prevăzută de art. 373 lit. c), divorţul se pronunţă din culpa exclusivă a soţului reclamant, cu excepţia situaţiei în care pârâtul se declară de acord cu divorţul, când acesta se pronunţă fără a se face menţiune despre culpa soţilor.

ART. 380

Continuarea acţiunii de divorţ

(1) În situaţia prevăzută la art. 379 alin. (1), dacă soţul reclamant decedează în timpul procesului, moştenitorii săi pot continua acţiunea de divorţ.

(2) Acţiunea continuată de moştenitori este admisă numai dacă instanţa constată culpa exclusivă a soţului pârât.

§5. Divorţul din cauza stării sănătăţii unui soţ

ART. 381

Condiţiile divorţului

În cazul prevăzut la art. 373 lit. d), desfacerea căsătoriei se pronunţă fără a se face menţiune despre culpa soţilor.

Procedura divortului art. 914 - art. 934 Codul de procedura civila

CARTEA VI:

Proceduri speciale

TITLUL I:

Procedura divortului

CAPITOLUL I:

Dispozitii comune

Art. 915: Instanta competenta

(1) Cererea de divort este de competenta judecatoriei in circumscriptia careia se afla cea din urma locuinta comuna a sotilor. Daca sotii nu au avut locuinta comuna sau daca niciunul dintre soti nu mai locuieste in circumscriptia judecatoriei in care se afla cea din urma locuinta comuna, judecatoria competenta este aceea in circumscriptia careia isi are locuinta paratul, iar cand paratul nu are locuinta in tara si instantele romane sunt competente international, este competenta judecatoria in circumscriptia careia isi are locuinta reclamantul.

(2) Daca nici reclamantul si nici paratul nu au locuinta in tara, partile pot conveni sa introduca cererea de divort la orice judecatorie din Romania. In lipsa unui asemenea acord, cererea de divort este de competenta Judecatoriei Sectorului 5 al municipiului Bucuresti.

Art. 916: Cererea de divort

(1) Cererea de divort va cuprinde, pe langa cele prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata, numele copiilor minori ai celor 2 soti ori adoptati de acestia.

(2) Daca nu sunt copii minori, se va mentiona in cerere aceasta imprejurare.

(3) La cerere se vor alatura o copie a certificatului de casatorie si, dupa caz, cate o copie a certificatelor de nastere ale copiilor minori.

(4) La cerere se poate alatura, dupa caz, intelegerea sotilor rezultata din mediere cu privire la desfacerea casatoriei si, dupa caz, la rezolvarea aspectelor accesorii divortului.

Art. 917: Cererea reconventionala

(1) Sotul parat poate sa faca si el cerere de divort, cel mai tarziu pana la primul termen de judecata la care a fost citat in mod legal, pentru faptele petrecute inainte de aceasta data. Pentru faptele petrecute dupa aceasta data paratul va putea face cerere pana la inceperea dezbaterilor asupra fondului in cererea reclamantului.

(2) Cererea paratului se va face la aceeasi instanta si se va judeca impreuna cu cererea reclamantului.

(3) In cazul in care motivele divortului s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor asupra fondului la prima instanta si in timp ce judecata primei cereri se afla in apel, cererea paratului va putea fi facuta direct la instanta investita cu judecarea apelului.

(4) Neintroducerea cererii in termenele aratate la alin. (1) si (3) atrage decaderea sotului parat din dreptul de a cere divortul pentru acele motive. Daca cererea reclamantului a fost respinsa, sotul parat poate cere divortul pentru motive ivite ulterior.

Art. 918: Calitatea procesuala activa

(1) Desfacerea casatoriei prin divort poate fi ceruta numai de soti.

(2) Cu toate acestea, sotul pus sub interdictie judecatoreasca poate cere divortul prin reprezentant legal sau personal in cazul in care face dovada ca are capacitatea de discernamant neafectata.

Art. 919: Cereri accesorii si incidentale

(1) La cerere, instanta de divort se pronunta si cu privire la:

a) exercitarea autoritatii parintesti, contributia parintilor la cheltuielile de crestere si educare a copiilor, locuinta copilului si dreptul parintelui de a avea legaturi personale cu acesta;

b) numele sotilor dupa divort;

c) locuinta familiei;

d) despagubirea pretinsa pentru prejudiciile materiale sau morale suferite ca urmare a desfacerii casatoriei;

e) obligatia de intretinere sau prestatia compensatorie intre fostii soti;

f) incetarea regimului matrimonial si, dupa caz, lichidarea comunitatii de bunuri si partajul acestora.

(2) Cand sotii au copii minori, nascuti inaintea sau in timpul casatoriei ori adoptati, instanta se va pronunta asupra exercitarii autoritatii parintesti, precum si asupra contributiei parintilor la cheltuielile de crestere si educare a copiilor, chiar daca acest lucru nu a fost solicitat prin cererea de divort.

(3) De asemenea, instanta se va pronunta din oficiu si asupra numelui pe care il vor purta sotii dupa divort, potrivit prevederilor Codului civil.

Art. 920: Masuri vremelnice

Instanta poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanta presedintiala, masuri provizorii cu privire la stabilirea locuintei copiilor minori, la obligatia de intretinere, la incasarea alocatiei de stat pentru copii si la folosirea locuintei familiei.

Art. 921: Prezenta personala a partilor

(1) In fata instantelor de fond, partile se vor infatisa in persoana, afara numai daca unul dintre soti executa o pedeapsa privativa de libertate, este impiedicat de o boala grava, este pus sub interdictie judecatoreasca, are resedinta in strainatate sau se afla intr-o alta asemenea situatie, care il impiedica sa se prezinte personal; in astfel de cazuri, cel in cauza se va putea infatisa prin avocat, mandatar sau, dupa caz, prin tutore ori curator.

(2) Instanta va incerca la fiecare infatisare impacarea sotilor.

(3) In toate cazurile, instanta este obligata sa il asculte pe copilul minor, potrivit prevederilor Codului civil.

Art. 922: Absenta reclamantului

Daca la termenul de judecata, in prima instanta, reclamantul lipseste nejustificat si se infatiseaza numai paratul, cererea va fi respinsa ca nesustinuta.

Art. 923: Citarea paratului

Daca procedura de citare a sotului parat a fost indeplinita prin afisare, iar acesta nu s-a prezentat la primul termen de judecata, instanta va cere dovezi sau va dispune cercetari pentru a verifica daca paratul isi are locuinta la locul indicat in cerere si, daca va constata ca nu locuieste acolo, va dispune citarea lui la locuinta sa efectiva, precum si, daca este cazul, la locul sau de munca.

Art. 924: Renuntarea la judecata

Reclamantul poate renunta la judecata in tot cursul judecatii, chiar daca paratul se impotriveste. Renuntarea reclamantului nu are niciun efect asupra cererii de divort facute de parat.

Art. 925: Impacarea sotilor

(1) Sotii se pot impaca in tot cursul judecatii, chiar daca nu au fost platite taxele de timbru. In acest caz, instanta va lua act de impacare si va dispune, prin hotarare definitiva, inchiderea dosarului, precum si restituirea taxelor de timbru, daca au fost achitate.

(2) Oricare dintre soti va putea formula o cerere noua pentru fapte petrecute dupa impacare si, in acest caz, se va putea folosi si de faptele vechi.

Art. 926: Decesul unuia dintre soti

(1) Daca in timpul procesului de divort unul dintre soti decedeaza, instanta va lua act de incetarea casatoriei si va dispune, prin hotarare definitiva, inchiderea dosarului.

(2) Cu toate acestea, cand cererea de divort se intemeiaza pe culpa paratului si reclamantul decedeaza in cursul procesului, lasand mostenitori, acestia vor putea continua actiunea, pe care instanta o va admite numai daca va constata culpa exclusiva a sotului parat. In caz contrar, dispozitiile alin. (1) raman aplicabile.

(3) Pentru introducerea in cauza a mostenitorilor sotului reclamant, instanta va face aplicarea art. 412 alin. (1) pct. 1.

(4) In cazul in care actiunea este continuata de mostenitorii sotului reclamant, potrivit alin. (2) , casatoria se socoteste desfacuta la data introducerii cererii de divort.

Art. 927: Nemotivarea hotararii

Hotararea prin care se pronunta divortul nu se va motiva, daca ambele parti solicita instantei aceasta.

Art. 928: Cai de atac. Publicitatea hotararii

(1) Apelul reclamantului impotriva hotararii prin care s-a respins cererea va fi respins ca nesustinut, daca la judecata se prezinta numai paratul.

(2) Apelul paratului va fi judecat chiar daca se infatiseaza numai reclamantul.

(3) Daca unul dintre soti s-a recasatorit, hotararea definitiva prin care s-a desfacut casatoria nu este supusa contestatiei in anulare si revizuirii in ce priveste divortul.

(4) Instanta la care hotararea de divort a ramas definitiva o va trimite, din oficiu, serviciului public comunitar local de evidenta a persoanelor unde a fost incheiata casatoria, Registrului national al regimurilor matrimoniale, prevazut de Codul civil, si, daca unul dintre soti a fost profesionist, registrului comertului.

CAPITOLUL II:

Divortul remediu

SECTIUNEA 1:

Divortul prin acordul sotilor

Art. 929: Domeniu de aplicare

Dispozitiile prezentei sectiuni nu se aplica cazurilor in care sotii au optat pentru divortul pe cale administrativa sau notariala, in conditiile Codului civil.

Art. 930: Depunerea cererii

(1) In cazul in care cererea de divort se intemeiaza, in conditiile prevazute de Codul civil, pe acordul partilor, ea va fi semnata de ambii soti sau de catre un mandatar comun, cu procura speciala autentica. Daca mandatarul este avocat, el va certifica semnatura sotilor, potrivit legii.

(2) Atunci cand este cazul, in cererea de divort sotii vor stabili si modalitatile in care au convenit sa fie solutionate cererile accesorii divortului.

(3) Primind cererea formulata in conditiile alin. (1) , instanta va verifica existenta consimtamantului sotilor, dupa care va fixa termen pentru solutionarea cererii in camera de consiliu.

Art. 931: Solutionarea cererii

(1) La termenul de judecata, instanta va verifica daca sotii staruie in desfacerea casatoriei pe baza acordului lor si, in caz afirmativ, va pronunta divortul, fara a face mentiune despre culpa sotilor. Prin aceeasi hotarare, instanta va lua act de invoiala sotilor cu privire la cererile accesorii, in conditiile legii.

(2) Daca sotii nu se invoiesc asupra cererilor accesorii, instanta va administra probele prevazute de lege pentru solutionarea acestora si, la cererea partilor, va pronunta o hotarare cu privire la divort, potrivit alin. (1) , solutionand totodata si cererile privind exercitarea autoritatii parintesti, contributia parintilor la cheltuielile de crestere si educare a copiilor si numele sotilor dupa divort.

(3) Daca va fi cazul, cu privire la celelalte cereri accesorii instanta va continua judecata, pronuntand o hotarare supusa cailor de atac prevazute de lege.

(4) Hotararea pronuntata in conditiile alin. (1) este definitiva, iar hotararea pronuntata potrivit alin. (2) este definitiva numai in ceea ce priveste divortul, daca legea nu prevede altfel.

Art. 932: Cererea acceptata de parat

(1) Cand cererea de divort este intemeiata pe culpa sotului parat, iar acesta recunoaste faptele care au dus la destramarea vietii conjugale, instanta, daca reclamantul este de acord, va pronunta divortul fara a cerceta temeinicia motivelor de divort si fara a face mentiune despre culpa pentru desfacerea casatoriei.

(2) Dispozitiile art. 931 alin. (2) -(4) se aplica in mod corespunzator.

(3) Daca reclamantul nu este de acord cu pronuntarea divortului in conditiile alin. (1) , cererea va fi solutionata potrivit art. 934.

SECTIUNEA 2:

Divortul din motive de sanatate

Art. 933: Conditii

Cand divortul este cerut pentru ca starea sanatatii unuia dintre soti face imposibila continuarea casatoriei, instanta va administra probe privind existenta bolii si starea sanatatii sotului bolnav si va pronunta divortul, potrivit Codului civil, fara a face mentiune despre culpa pentru desfacerea casatoriei.

CAPITOLUL III:

Divortul din culpa sotilor

Art. 934: Culpa in destramarea casatoriei

(1) Instanta va pronunta divortul din culpa sotului parat atunci cand, din cauza unor motive temeinice, imputabile acestuia, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila.

(2) Instanta poate sa pronunte divortul din culpa ambilor soti, chiar atunci cand numai unul dintre ei a facut cerere, daca din dovezile administrate reiese ca amandoi sunt vinovati de destramarea casatoriei.

(3) Daca paratul nu a formulat cerere reconventionala, iar din dovezile administrate rezulta ca numai reclamantul este culpabil de destramarea casatoriei, cererea acestuia va fi respinsa ca neintemeiata, cu exceptia cazului in care sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 935 privind pronuntarea divortului din culpa exclusiva a reclamantului.

Art. 935: Divortul pentru separarea in fapt indelungata

(1) Cand sotii sunt separati in fapt de cel putin 2 ani, oricare dintre ei va putea cere divortul, asumandu-si responsabilitatea pentru esecul casatoriei. In acest caz, instanta va verifica existenta si durata despartirii in fapt si va pronunta divortul din culpa exclusiva a reclamantului.

(2) Daca sotul parat se declara de acord cu divortul, se vor aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 931.