Angajarea în Romania a cetăţenilor străini (non-UE) (partea a II-a)

Angajarea în Romania a cetăţenilor străini non-europeni, deci care provin dintr-un stat care nu este membru al Uniunii Europene presupune parcurgerea unei proceduri complexe, sensibil diferită faţă de procedura realizată în cazul cetăţenilor UE.

Procedura în sine, ce se realizează într-o perioada mai lunga de timp (1-3 luni) presupune parcurgerea a trei etape diferite înainte de a se ajunge la încheierea unui contract individual de muncă:

1. obţinerea avizului de angajare în muncă de la IGI,

2. obţinerea vizei cu scop de angajare în muncă de la Ambasada României şi

3. eliberarea permisului de şedere al cetăţeanului străin de la IGI.

În această procedură, instituţia abilitata sa ia decizia finală este Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), care are sedii atât în municipiul Bucureşti, cât şi în toate reşedinţele de judeţ ale României.

Însă, este vorba despre o procedură lungă în care vor fi implicate mai multe instituţii publice din România şi din străinătate:

    • Ambasada României din ţara de provenienţă a cetăţeanului străin

    • instituţia publică care emite Certificatul de Cazier Judiciar din ţara de provenienţă a cetăţeanului străin

    • instituţia publică care emite Adeverinţa Medicală din ţara de provenienţă a cetăţeanului străin (care dovedeşte că acesta este apt din punct de vedere medical pentru a fi încadrat în muncă)

    • Oficiul Registrului Comerţului competent, de la sediul social al angajatorului (SRL) din România

    • ANAF competentă, de la sediul social al angajatorului (SRL) din România

    • Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AMOFM) sau AJOFM competentă, de la sediul social al angajatorului (SRL) din România

    • Secţia de poliţie din România, competentă pentru elibererarea de certificate de cazier judiciar pentru persoane juridice – angajatorul (SRL)

    • IGI competentă, de la sediul social al angajatorului (SRL) din România

1.. Etapele procedurii

1.1. OBŢINEREA AVIZULUI DE ANGAJARE ÎN MUNCĂ DE LA IGI

Obţinerea avizului de angajare în muncă de la IGI presupune obţinerea mai multor documente:

– obţinerea Adeverinţei privind forţa de muncă disponibilă pentru locul de muncă vacant de la ANOFM

– publicarea într-un cotidian românesc a anunţului pentru ocuparea postului de muncă vacant

– obţinerea Certificatului Constatator (în formă lungă) de la Oficiul Registrului Comerţului

– obţinerea Certificatului de Atestare Fiscală de la ANAF

- obţinerea Certificatului de Cazier Judiciar (pentru angajator) de la Secţia de Poliţie competentă

– obţinerea Atestatului de Echivalare de la Ministerul Educaţiei-CNRED (numai în cazul cetăţeniilor străini, absolvenţi de studii superioare, care vor fi angajaţi pe un post de muncă vacant, care necesită acest nivel de studii)

– redactarea şi semnarea Curricumul Vitae al cetăţeanului străin (de preferat în format Europass şi bilingv)

– redactarea mai multor acte interne ale angajatorului (Fişa Postului de muncă vacant, Organigrama incluzând posturile de muncă vacante, Procesul-Verbal de selecţie în urma căruia s-a decis angajarea cetăţeanului străin, Oferta fermă de angajare a cetăţeanului străin)

1.2. OBŢINEREA VIZEI CU SCOP DE ANGAJARE ÎN MUNCĂ DE LA AMBASADA ROMÂNIEI

– dovedirea mijloacelor financiare de întreţinere (de obicei, extras de cont bancar) al cetăţeanului străin, pe teritoriul României, calculate la nivelul salariului minim brut garantat din România, pentru întreaga perioadă înscrisă în viză

– obţinerea Certificatului de Cazier Judiciar (pentru cetăţeanul străin) eliberat de autorităţile din ţara de domiciliu/reşedinţă

– obţinerea Asigurării Medicale de Călătorie (pentru cetăţeanul străin), pentru întreaga perioadă înscrisă în viză

– redactarea unei dovezi de reşedinţă temporară (Contract de Comodat, Contract de Închiriere sau Contract de Prestare Servicii Hoteliere) a cetăţeanului străin, pe teritoriul României.

1.ELIBERAREA PERMISULUI DE ŞEDERE AL CETĂŢEANULUI STRĂIN DE LA IGI

– redactarea şi înregistrarea la ITM a contractului individual de muncă, încheiat între firma dvs. (angajatorul din România) şi cetăţeanul străin, prin înscrierea în ReviSal

– obţinerea Adeverinţei Medicale (pentru cetăţeanul străin) care dovedeşte că acesta este apt din punct de vedere medical pentru a fi încadrat în muncă (fie eliberată de un medic din ţara de domiciliu/reşedinţă, tradusă şi legalizată la un notar din România, fie eliberată de un medic de medicina muncii din România)

2. Actele necesare

– xerocopie a Certificatului de Înregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comerţului

– xerocopie a Actului Constitutiv (forma actualizată, dacă este cazul)

– xerocopii ale actelor de proprietate asupra spaţiului în care urmează să devină reşedinţă temporară pentru cetăţeanul străin

– xerocopii ale actelor de identitate ale administratorului firmei angajatoare, respectiv ale cetăţeanului străin (inclusiv viza de muncă): Cartea de Identitate (C.I.) sau Paşaportul

– Certificatul de Cazier Judiciar (pentru cetăţeanul străin) eliberat de autorităţile din ţara de domiciliu/reşedinţă, ÎN ORIGINAL (în limba oficială a ţării respective sau în limba engleză – în România se va efectua traducerea şi legalizarea la notar)

– Adeverinţa Medicală (pentru cetăţeanul străin) care dovedeşte că acesta este apt din punct de vedere medical pentru a fi încadrat în muncă, eliberată de un medic din ţara de domiciliu/reşedinţă, ÎN ORIGINAL (în limba oficială a ţării respective sau în limba engleză – în România se va efectua traducerea şi legalizarea la notar)

– [DOAR pentru cetăţenii străini, absolvenţi de studii superioare, care vor fi angajaţi pe un post de muncă vacant, care necesită acest nivel de studii] Diploma de Licenţă (şi Foaia Matricolă) eliberate de autorităţile din străinătate, ÎN ORIGINAL (în limba oficială a ţării respective sau în limba engleză – în România se va efectua traducerea şi legalizarea la notar)

– Certificatul Constatator (în formă lungă) eliberat de Oficiul Registrului Comerţului, în original.

– Certificatul de Atestare Fiscală eliberat de ANAF, în original

– Certificatul de Cazier Judiciar (pentru angajator) eliberat de Secţia de Poliţie competentă din România, în original

– Adeverinţa privind forţa de muncă disponibilă pentru locul de muncă vacant eliberată de ANOFM, în original.

3. Costurile procedurii

Această procedură presupune plata unor taxe obligatorii care se achită la instituţiile care eliberează documentele. Astfel:

– taxa de obţinere a Certificatului Constatator în formă lungă de la Oficiul Registrului Comerţului (45 Lei)

– taxa de echivalare CNRED, pentru cetăţenii străini, absolvenţi de studii superioare (50 Lei)

– costul publicării într-un cotidian românesc a anunţului pentru ocuparea postului de muncă vacant (cca 20 Lei)

– costuri cu traducerile actelor obţinute în străinătate de cetăţeanul străin şi legalizarea acestora la notariat (diferă de la caz la caz)

– taxa consulară pentru aplicarea Vizei în Scop de Angajare în Muncă în Paşaportul cetăţeanului străin (echivalentul a 100 Euro, pentru lucrătorul permanent sau 25 Euro, pentru lucrătorul sezonier)

– taxa consulară pentru emiterea Permisului de Şedere de către IGI (echivalentul a 120 Euro + 259 Lei).

Aspecte de retinut:

- In situatia in care viitorul salariat are cetățenia unui stat din afara Uniunii Europene și Spațiului Economic European, angajatorul trebuie sa obțina un aviz de angajare.

De retinut ca o persoana din afara UE poate fi angajata în România la un singur angajator, persoană fizică sau juridică.

– Procedura poate să dureze între 1 luna şi 3 luni (desigur, în funcţie de ţara de provenienţă a cetăţeanului străin şi de postul de muncă vacant pe care acesta îl va ocupa)

-Viza în scop de angajare în muncă, care se aplică în Paşaportul cetăţeanului străin şi se obţine de la Ambasada României din ţara de provenienţă a cetăţeanului străin (sau de la orice altă Ambasadă a României din străinătate) are de regulă o valabilitate de doar 3 luni, aşadar este important ca eliberarea permisului de şedere să se efectueze astfel încât să nu se depăşească acestă perioadă, evitându-se astfel consecinţele legale, adica amendă sau alte sancţiuni.

- Permisul de şedere ce se obţine de la IGI pentru cetăţeanul străin non-european are o valabilitate de 12 luni de la data înscrisă în acest document, prin urmare cetăţeanul străin trebuie să facă formalităţi de prelungire a acestora- formalităţi care de data aceasta sunt exclusiv obligaţia angajatului, şi nu a angajatorului).

x

Angajarea în Romania a cetăţenilor din spaţiul european - partea I

Nu este o noutate faptul ca în prezent, în mai multe domenii ale economiei NU mai există cetăţeni români disponibili pentru angajare pe piaţa internă, iar angajatorii din România sunt nevoiti să suplineasca forţa de muncă necesara pe locurile de muncă vacante prin angajarea cetăţenilor străini, de cele mai multe ori, non-europeni.

Pentru realizarea acestei operatiuni, angajatorii din România sunt obligaţi să parcurgă o anumita procedură înainte de a înregistra contractul individual de muncă al cetăţeanului străin la ITM (Inspectoratul Teritorial de Muncă).

Această procedura difera in functie de statul de provenienta al cetateanului strain.

Astfel, pentru cetăţenii străini care provin dintr-un un stat membru al Uniunii Europene (UE), procedura este una mai simplă si consta in dobandirea si prezentarea spre inregistrare - in principiu, a urmatoarelor documente:

- actul de identitate a cetăţeanului străin;

- dovada de reşedinţă temporară în România a cetateanului strain (Contract de Comodat, Contract de Închiriere sau Contract de Prestare Servicii Hoteliere)

- contractul individual de muncă – incheiat in conditii legale- ce urmeaza a fi inscris in REVISAL.

Aceasta procedura nu presupune costuri/taxe catre autoritatile publice, ci doar onorariul de consultanta in situatia in care procedura se realizeaza prin imputernicit.

Procedura este sensibil diferită şi presupune o procedură complexă pentru situaţia în care viitorul salariat este dintr-un stat non-UE, cazul cel mai des intalnit în practică în ultima vreme. Angajatorii tind să se orienteze spre persoane provenind din spaţiul asiatic, avand in vedere costurile reduse cu acest tip de forta de munca, dar si de raportul calitate, beneficii /costuri (inclusiv facilitati fiscale).