Deschiderea succesiunii si partajul succesoral

În mod uzual, deschiderea succesiunii se realizează de catre moştenitori prin adresarea unei cereri în acest sens la un birou notarial din raza ultimului domiciliu al defunctului.

Aceasta competenta este prevazuta de lege indiferent daca moştenitorii (mai) au sau nu domiciliul în aceeasi circumscriptie.(vezi art. 954 Cod Civil),

Legislatia prevede însa situatii în care întreaga procedură succesorala se desfasoară în faţa instanţei de judecată. Şi în acest caz, instanţa competentă este cea de la ultimul domiciliu al defunctului, fără posibilitate de derogare.

De obicei, succesorii ajung în fata instantei de judecata în momentul în care, deşi initial aleg calea notariala - aceştia nu se înţeleg fie cu privire la masa succesorală (bunurile de împarţit), fie îşi contesta unul altuia calitatea de moştenitor sau întinderea drepturilor. În acest caz, notarul este obligat sa suspende procedura şi să trimita parţile în faţa instanţei de judecată.

Art. 107 din Legea nr. 36-1995 a notarilor publici si a activitatii notariale prevede in mod expres această situatie:

b) succesibilii isi contesta unii altora calitatea sau nu se inteleg cu privire la compunerea masei succesorale si la intinderea drepturilor care li se cuvin;

c) mostenitorii sau alte persoane interesate prezinta dovada ca s-au adresat instantei de judecata pentru stabilirea drepturilor lor;

Pentru a evita o astfel de situaţie, in parţile pot să se adreseze direct instanţei de judecată, avand posibilitatea - in cazul în care ajung la o înţelegere - să încheie o tranzacţie (un act care consfinţeste acest acord), instanţa pronunţând o hotărâre conform acestei înţelegeri.

In practică, părţile apelează la varianta deschiderii succesiunii în faţa instanţei de judecată cand există un numar mare de moştenitori care uneori nici nu se cunosc intre ei sau se cunosc foarte putin, actele nu sunt foarte clare, există succesiuni mai vechi nedeschise, iar succesorii anticipeaza posibilitatea apariţiei unor neîntelegeri. In acest caz, exista de multe ori teama ca neîntelegerile se vor ivi in faţa notarului public (obligat in acest caz sa suspende acţiunea, cum spuneam mai sus) si astfel vor fi nevoiti sa plateasca atat onorariul si taxe notarului (sume care ulterior nu se recupereaza), si apoi sa fie nevoiti sa suporte si cheltuielile unui proces in fata instantei de judecata.

In masura in care insa partile se inteleg si toate lucrurile sunt clare, preferabila este procedura notariala, atat din punct de vedere al costurilor, cat si al timpului. Daca insa partile considera ca e necesar sa fie asistate de un avocat pentru apararea drepturilor lor, exista oricand aceasta posibilitate, in unele circumstante onorariul catre notar putandu-se chiar reduce.

Actiunea de partaj in fata instantei de judecata

Prin acţiunea de partaj succesoral, reclamantul solicită instanţei de judecată iesirea din indiviziune cu privire la bunurile aflate în masa succesorală a defunctului, prin împărţirea lor în natură sau prin echivalent.

Hotărârea judecătorească de partaj înlocuieşte, cu efect retroactiv, cota-parte indiviză ideală şi abstractă din bunurile supuse partajului, cu drepturi exclusive ale coproprietarilor asupra acestor bunuri, determinate în materialitatea lor.

Cine poate solicita ieşirea din indivizune? Părţile procesului

Persoanele care pot formula cererea de chemare in judecata avand ca obiect partajul succesoral sunt:

- moştenitorii legali şi testamentari, universali sau cu titlu universal, succesorii în drepturi ai coproprietarilor, dar si

- creditorii personali ai coindivizarilor, însă aceştia din urmă numai pe calea acţiunii oblice. De asemenea, şi creditorii succesiunii pot solicita partajul pe calea acţiunii oblice, aflându-se într-o situaţie similară celei a creditorilor personali ai succesorilor.

Pentru că acţiunea de partaj este un act de dispoziţie, toate părţile trebuie să aibă capacitate deplină de exerciţiu. Persoana lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă (de ex., minorul) trebuie reprezentată de un curator numit de instanţa de tutelă.

Acţiunea se formulează în contradictoriu cu ceilalţi copărtaşi ce nu au cerut ieşirea din indiviziune (care au calitate procesuală pasivă). Reclamantul îi va chema în judecată pe toţi moştenitorii, pentru ca hotărârea pronunţată să le fie opozabilă.

Alte cereri ce pot fi formulate în cadrul procesului de partaj

Obiectul partajului succesoral îl constituie, de regulă, numai bunurile asupra cărora poartă drepturile reale ale defunctului transmise asupra moştenitorilor.

În ceea ce priveşte creanţele defunctului şi pasivul succesoral (datoriile), acestea se transmit divizate către moştenitorii universali şi cu titlu universal, proporţional cu cota succesorală a fiecăruia.

În cadrul partajului se pot formula şi alte cereri, cum ar fi: reducţiunea liberalităţilor excesive dacă defunctul a făcut acte cu titlu gratuit care au încălcat rezerva moştenitorului rezervatar; raportul donaţiilor, dacă defunctul a făcut donaţii fără scutire de raport; anularea testamentului sau  anularea certificatului de moştenitor etc. 

Aceste cereri se pot formula şi pe cale separată, însă este in interesul părţilor, ca ele să fie formulate în cadrul acţiunii de partaj succesoral pentru rezolvarea unitară a cauzei şi pentru lichidarea tuturor pretenţiilor reciproce cu privire la averea succesorală.

Acte necesare

-certificatul de moştenitor/legatar, daca exista;

-certificatul de deces; 

-actele de stare civilă ale părţilor pentru a dovedi gradul de rudenie cu defunctul;

-orice acte care dovedesc exercitarea dreptului de opţiune succesorală (de ex., declaraţie notarială de acceptare/renunţare la mostenire, acte care dovedesc acceptarea tacită a succesiunii, dacă nu au fost date astfel de declaratii etc.);

-titlurile de proprietate pentru bunurile care fac parte din masa succesorală

Care sunt cheltuielile unui proces de partaj?

1. Taxa judiciară de timbru

Taxa judiciară de timbru se calculează conform OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, astfel:

Art. 5

(1) Cererile în materia partajului judiciar se taxează astfel:

a) stabilirea bunurilor supuse împărţelii – 3% din valoarea acestora;

b) stabilirea calităţii de coproprietar şi stabilirea cotei-părţi ce se cuvine fiecărui coproprietar – 50 lei pentru fiecare coproprietar;

c) creanţe pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii, născute din starea de proprietate comună – 3% din valoarea creanţelor a căror recunoaştere se solicită;

d) cererea de raport – 3% din valoarea bunurilor a căror raportare se solicită;

e) cererea de reducţiune a liberalităţilor excesive – 3% din valoarea părţii de rezervă supusă reîntregirii prin reducţiunea liberalităţilor;

f) cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia – 3% din valoarea masei partajabile.

(2) Dacă cererile în materia partajului judiciar prevăzute de alin. (1) se formulează în cadrul aceleiaşi acţiuni, aceasta se taxează cu o singură taxă de 5% din valoarea masei partajabile.

2. Onorariul de avocat - acesta se stabileşte în funcţie de complexitatea cauzei şi de întinderea mandatului dat de client avocatului (redactare şi /sau asistenţă şi reprezentare în instanţă).

3. Alte cheltuieli implicate de procedura partajului succesoral:

- onorariul expertului, cand este necesara în desfasurarea procesului

- impozitul către stat de 1% din valoarea bunurilor moştenite, în cazul în care succesiunea se dezbate la mai mult de 2 ani de la decesul persoanei.

*

Mai jos gasiti un model de actiune de partaj ce poate fi  formulata si introdusa la judecatorie.

Reamintesc ca cererea de chemare în judecată se depune la instanţa competentă să o soluţionze, adică la judecatoria de la ultimul domiciliu al defunctului (art. 118 CPC), chiar daca alaturi de capătul de cerere privind partajul sunt formulate şi alte cereri (reducţiunea liberalităţilor excesive sau revocarea legatului pentru ingratitudine)

Model de acţiune de partaj succesoral

DOMNULE PREŞEDINTE,

Subsemnatul/subsemnaţii [...], domiciliat/i în [...], în calitate de reclamant/i, chem/am în judecată pe pârâţii

- [...], domiciliat în [...], şi pe

[...], domiciliat în [...],

solicitandu-va sa pronuntati o hotărâre prin care să dispuneţi:

1. Ieşirea din indiviziune asupra bunurilor aflate în masa de împărţit a defunctului [...], decedat la data de [...] şi

2. atribuirea bunurilor către noi, copărtaşii, în funcţie de cotele succesorale ce vor fi stabilite.

Motivele acţiunii sunt următoarele:

Motivele de fapt:

La data de [...] a decedat [...], cu ultimul domiciliu în [...], avându-i ca moştenitori pe [...]. [Cf art. 980 din NCPC, în cererea de partaj se vor menţiona obligatoriu persoanele între care urmează a avea loc partajul , titlul pe baza căruia acesta este cerut, toate bunurile supuse partajului, valoarea lor, locul unde acestea se află, precum şi persoana care le deţine sau le administrează. ]

Astfel:

a) persoanele între care urmează a avea loc partajul. Se învederează instanţei cine şi în ce calitate vine la moştenire, indicându-se gradul de rudenie al reclamantului şi al pârâţilor cu autorul sau calitatea de legatar. Părţile vin la succesiune în ordinea claselor de moştenitori, iar soţul supravieţuitor vine în concurs cu toate clasele de moştenitori, potrivit noului Cod Civil;

b) se menţionează data decesului defunctului (data deschiderii succesiunii) şi ultimul său domiciliu, pentru stabilirea competenţei teritoriale a instanţei;

c) reclamantul trebuie să demonstreze că a acceptat succesiunea, menţionând care sunt actele care dovedesc acest lucru şi, dacă este cazul, poate să invoce excepţia neacceptării succesiunii de către unul sau mai mulţi dintre succesibili-pârâ?i.

d) se indică bunurile care fac parte din masa succesorală şi cum le-a dobândit defunctul (moştenire, cumpărare, donaţie etc.) precum si indicarea locului unde se află aceste bunuri şi în posesia sau administrarea cui se află;

e) se menţionează valoarea masei succesorale pentru stabilirea timbrajului în cazul contestării bunurilor, dar şi pentru efectuarea calculelor necesare, de pildă pentru reducţiunea liberalităţilor excesive sau pentru raportul donaţiilor (pentru calculul taxei judiciare de timbru, se face o estimare, urmand ca taxa de timbru sa se modifice în functie de evaluarea ce se va face prin expertiză).

f) se precizează dacă succesiunea este legală şi/sau testamentară. Dacă există un testament, se indică dacă acesta cuprinde legate universale, cu titlu universal sau cu titlu particular, precum şi cotele ce le revin moştenitorilor legali şi testamentari;
g) dacă se dezbat mai multe moşteniri (succesiuni succesive), acestea se expun în mod cronologic, fiecare autor cu moştenitorii săi, cu cotele respective, si se enumeră bunurile aflate în masa succesorală a fiecărui autor.

[Dacă alături de cererea de partaj succesoral se formulează şi alte capete de cerere precum anularea certificatului de moştenitor sau reducţiunea liberalităţilor excesive, acestea trebuie motivate la rândul lor, în fapt şi în drept.]

Temeiul de drept: Îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. 1143 Cod Civil şi art. 987-995 C. proc. civ. sau art. 1146 Cod Civil, respectiv art. 119 din Legea notarilor publici nr. 36/1995 - daca se formuleaza si cererea de raport al donaţiilor sau de anulare a certificatului de moştenitor.

Probe. Solicit încuviinţarea următoarelor probe:

a) înscrisuri:

-certificatul de moştenitor/legatar daca exista (în caz contrar se depun certificatul de deces şi actele de stare civilă ale părţilor pentru a dovedi gradul de rudenie cu defunctul sau copia testamentului pentru a se stabili calitatea de legatar);

-acte care dovedesc exercitarea dreptului de opţiune succesorală (de ex., declaraţia notarială de acceptare sau de renunţare la moştenire, acte care dovedesc acceptarea tacită a succesiunii, dacă nu au fost date astfel de declaratii etc.);

-titlurile de proprietate pentru bunurile care fac parte din masa succesorală, de pildă contracte autentice de vânzare-cumpărare, titlul de proprietate emis în baza Legii nr. 18/1991 etc.;

b) interogatoriul si/sau martori - pentru a se stabili acceptarea tacită a succesiunii, bunurile mobile dobândite de autor, bunurile însuşite de copărtaşi, locul unde se află bunurile şi în posesia sau administrarea cui se află acestea, îmbunătăţirile aduse bunurilor succesorale;

c) expertiza tehnică - pentru identificarea şi evaluarea bunurilor mobile sau imobile, precum şi pentru formarea de loturi pentru coindivizari.

Anexez prezentei cereri înscrisurile arătate în probatoriu şi chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru în cuantum de ...... lei, timbrul judiciar în valoare de .......lei.

Semnătura,

Domnului Preşedinte al Judecătoriei.............